„Primirea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană este un vot de încredere acordat Republicii Moldova, care responsabilizează extrem de mult”. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, care a participat la Conferința internațională în domeniul fiscalității e-TAXCON’22, organizată de Camera de Comerț Americană din Republica Moldova, scrie Publika.md.

În cadrul conferinței, secretarul de stat a menționat că armonizarea legislației sau implementarea directivelor nu înseamnă doar copierea acestora, ci este un proces de adaptare a politicilor naționale la recomandările directivelor europene.

„În partea ce ține de Acordul de Asociere RM-UE, avem o restanță în ceea ce privește accizele la produsele din tutun. Însă, doar adaptarea legislației poate fi insuficientă în acest caz. Dacă nu producem și politici corective sau suplimentare, probabil ne vom pomeni cu creșterea contrabandei în acest domeniu și cu dezechilibre fiscale, de aceea este foarte important în acest proces să conștientizăm că nu trebuie doar să preluăm în mod automat normele europene, dar trebuie să elaborăm politici publice naționale aliniate la Aqui-ul comunitar, astfel încât să ne asigurăm că armonizăm cadrul nostru legal în mod sustenabil”, a adăugat Ion Gumene.

În prezent, în Moldova este aplicat principiul previzibilității fiscale pe o perioadă de 3 ani aferent cotelor accizei la produsele alcoolice, produsele petroliere și produsele de tutun. Calendarul pentru anii 2021-2023, prevede o creștere anuală a accizei la produsele de tutun de 15%.

Potrivit lui Gumene, odată cu primirea statutului de țară candidat, subiecte de discuție vor constitui câteva documente extrem de importante pe dimensiunea fiscală la nivel de UE. Mai exact este vorba despre Directiva pe cota efectivă minimă a impozitului pe profit, Directiva ce ține de măsuri de combatere a evaziunii fiscale și multe alte documente care se vor cere a fi armonizate, inclusiv pe dimensiunea de schimb automat de informații fiscale cu țările UE în baza Directivei de schimb de informații între autoritățile publice.

În final, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor a menționat că statutul de țară candidat membru al UE presupune o agendă pe care noi ne asumăm să o realizăm cu maximă responsabilitate, iar la moment, pe platforma Guvernului sunt formate grupuri de lucru, care vor începe în câteva luni efectiv lucrul la deschiderea negocierilor, negocierea propriu-zisă și încheierea acestora.

#aderare #Camera de Comerț Americană #e-TAXCON #Republica Moldova #Uniunea Europeana

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.