Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să aleagă un nou președinte al Consiliului. La concurs participă doi candidați: Ion Guzun și Vasile Șchiopu. Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței de vineri, 28 iunie curent, care va fi transmisă în direct pe Rlive.md. În prezent, interimatul funcției este asigurat de Sergiu Caraman.

Ion Guzun are peste 14 ani de experiență în diferite organizații internaționale și naționale. În trecut, a activat în calitate de consultant și expert juridic, inclusiv consilier juridic pentru „Centrul de Resurse Juridice din Moldova” (2010-2021) și expert juridic în diverse proiecte pentru PNUD, Banca Mondială și Consiliul Europei (2008-2022).

Vasile Șchiopu este judecător din decembrie 2003, fiind numit, pe un termen de cinci ani, la Judecătoria Ungheni. În iunie 2012 a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al instanței. La expirarea mandatului a asigurat interimatul funcției respective, iar în ianuarie 2017, a fost reales în aceeași funcție.

Potrivit Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, președintele CSM este ales prin vot secret, pentru o perioadă de doi ani, cu votul majorității membrilor Consiliului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, la aceeași ședință, vor fi examinate cererile unor judecători privind înaintarea propunerii repetate de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În listă: Ion Chirtoacă, Angela Vasilenco, Irina Păduraru, Galina Ciobanu și Marcel Gandrabur.

#candidati #concurs #CSM #presedinte #sedinta

Startup-ul german Isar Aerospace a lansat sâmbătă, 5 septembrie, prima sa rachetă în spațiu de la o bază din zona arctică a Norvegiei, aducând Europa mai aproape de posibilitatea de a oferi zboruri cu sateliți de pe propriul teritoriu, scrie hotnews.ro.

Racheta fără echipaj „Spectrum” a reprezentat primul zbor comercial care a atins orbita pornind din Europa continentală, unde mai multe țări și-au exprimat dorința de a obține o cotă dintr-o piață în creștere a misiunilor spațiale.

„Suntem pe orbită! Și tocmai am scris istorie europeană”, a declarat Isar într-o postare pe platforma de socializare X.

Evenimentul a reprezentat o realizare importantă pentru industria europeană de lansări, oferind continentului un acces mai bun la spațiu, a declarat într-un comunicat ministrul norvegian al industriei și comerțului, Cecilie Myrseth.

„Faptul că putem lansa acum sateliți de la Andøya consolidează securitatea Norvegiei și a Europei în vremurile tulburi în care trăim”, a afirmat Myrseth.

Europa caută autonomie

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat în martie baza de lansare a companiei Isar, subliniind eforturile Europei de a-și asigura o mai mare autonomie, pe măsură ce ordinea mondială promovată odinioară de Statele Unite se schimbă sub președinția lui Donald Trump.

Lansată de la cosmodromul Andoeya din zona arctică a Norvegiei, racheta fără echipaj Spectrum, concepută pentru sarcini utile mici și medii, a transportat cinci sateliți mici, precum și un experiment tehnologic în zbor, potrivit companiei Isar.

A fost a doua lansare a companiei Isar, care a avut loc la 18 luni după ce prima rachetă a companiei s-a prăbușit în mare și a explodat la scurt timp după decolare de la aceeași bază. Nimeni nu a fost rănit la momentul respectiv.

Lansarea din martie 2025 a fost totuși considerată un succes de către companie, deoarece a generat cantități mari de date pentru dezvoltatorii săi, a declarat aceasta la momentul respectiv.

Lansarea de sâmbătă a fost concepută ca „atât misiune de calificare a vehiculului, cât și primul său zbor cu încărcătură utilă”, a declarat compania bavareză.

Cine sunt competitorii

Printre actorii globali de pe piața lansărilor de sateliți se numără SpaceX a lui Elon Musk, care lansează din Statele Unite, și grupul francez ArianeGroup, o asociere între Airbus și Safran, care utilizează un port spațial în Guyana Franceză din America de Sud.

SpaceX, o companie cu activități în domeniul rachetelor, sateliților și inteligenței artificiale, s-a listat pe bursa Nasdaq în luna iunie, într-o ofertă publică inițială de record.

Suedia, cu baza de lansare Esrange, și Marea Britanie, cu portul spațial SaxaVord din Insulele Shetland din Scoția, sunt cei mai apropiați rivali ai bazei norvegiene, toate acestea având ca obiectiv să ofere Europei o mai mare autonomie în zborurile spațiale.

Isar a anunțat săptămâna trecută că a obținut aproximativ 200 de milioane de euro de la Agenția Spațială Europeană pentru a finanța dezvoltarea de noi rachete și extinderea infrastructurii sale de testare și lansare.

Compania germană dezvoltă, de asemenea, o a doua bază de lansare în Canada.