Sistemul Procuraturii din Republica Moldova trece printr-o criză acută de cadre. Dacă situația se va agrava, țara riscă să se confrunte cu blocaje în justiție, iar printre motivele pentru care acuzatorii își părăsesc benevol fotoliile s-ar număra inclusiv procesul de evaluare extraordinară, susține Ion Munteanu.

Procurorul General a menționat într-un interviu acordat pentru Radio Moldova că insuficiența de cadre are urmări și asupra eficienței sistemului. În același timp, cadrele sunt motivate de oportunitățile din sectorul privat, dar și de faptul că nu își asumă procesul de evaluare extraordinară.

„Blocajele se observă. Se observă atât în interiorul Procuraturii, ât și în sistemul judecătoresc. (…) În esență este vorba despre cauze penale care urmează a fi reluate. Aceeași situație în sistemul Procuraturii. Procurorul general are posibilități, potrivit legii, de a delega procurori din alte subdiviziuni, pentru a asigura funcționalitatea unei subdivizuni afectate de lipsa de cadre. Încerc să gestionez lucrurile în așa fel încât să asigur funcționalitatea unei procuratur, să nu blochez pe de altă parte funcționalitatea altei procuraturi”, a precizat Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Ion Munteanu declara la TVR Moldova că procurorii și-ar dori salarii mai mari, dar și programe naționale, care să le ofere acces la credite ieftine, dar și alte beneficii.

Începând cu 1 ianuarie 2024, conform legii, au fost majorate salariile judecătorilor și acuzatorilor care au trecut vetting-ul. De exemplu, în cazul procurorilor anticorupție, lefurile ar urma să ajungă la 37.000 de lei, de la 22.000 cât este în prezent, însă abia după ce vor trece evaluarea integrității.

Mai nou, Guvernul a extins garanțiile sociale oferite judecătorilor și procurorilor. Aceștia vor beneficia de compensarea cheltuielilor de transport tur-retur sau pentru închirierea spațiului locativ, în cazul în care activează în alte localități decât cele în care își au domiciliul. Formula de calcul va fi stabilită printr-o hotărâre de Guvern, care este în proces de elaborare.

Procurorii trebuie să aibă acces la credite ieftine, declară Munteanu. „Colectivul existent își epuizează eficiența”

#demisie #integritate #Ion Munteanu #procurori #sistem

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.