Sistemul Procuraturii din Republica Moldova trece printr-o criză acută de cadre. Dacă situația se va agrava, țara riscă să se confrunte cu blocaje în justiție, iar printre motivele pentru care acuzatorii își părăsesc benevol fotoliile s-ar număra inclusiv procesul de evaluare extraordinară, susține Ion Munteanu.

Procurorul General a menționat într-un interviu acordat pentru Radio Moldova că insuficiența de cadre are urmări și asupra eficienței sistemului. În același timp, cadrele sunt motivate de oportunitățile din sectorul privat, dar și de faptul că nu își asumă procesul de evaluare extraordinară.

„Blocajele se observă. Se observă atât în interiorul Procuraturii, ât și în sistemul judecătoresc. (…) În esență este vorba despre cauze penale care urmează a fi reluate. Aceeași situație în sistemul Procuraturii. Procurorul general are posibilități, potrivit legii, de a delega procurori din alte subdiviziuni, pentru a asigura funcționalitatea unei subdivizuni afectate de lipsa de cadre. Încerc să gestionez lucrurile în așa fel încât să asigur funcționalitatea unei procuratur, să nu blochez pe de altă parte funcționalitatea altei procuraturi”, a precizat Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Ion Munteanu declara la TVR Moldova că procurorii și-ar dori salarii mai mari, dar și programe naționale, care să le ofere acces la credite ieftine, dar și alte beneficii.

Începând cu 1 ianuarie 2024, conform legii, au fost majorate salariile judecătorilor și acuzatorilor care au trecut vetting-ul. De exemplu, în cazul procurorilor anticorupție, lefurile ar urma să ajungă la 37.000 de lei, de la 22.000 cât este în prezent, însă abia după ce vor trece evaluarea integrității.

Mai nou, Guvernul a extins garanțiile sociale oferite judecătorilor și procurorilor. Aceștia vor beneficia de compensarea cheltuielilor de transport tur-retur sau pentru închirierea spațiului locativ, în cazul în care activează în alte localități decât cele în care își au domiciliul. Formula de calcul va fi stabilită printr-o hotărâre de Guvern, care este în proces de elaborare.

Procurorii trebuie să aibă acces la credite ieftine, declară Munteanu. „Colectivul existent își epuizează eficiența”

#demisie #integritate #Ion Munteanu #procurori #sistem

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.