Creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc astăzi 20 ianuarie, pe Sfântul Ioan Botezătorul, zi care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă pe stil vechi. În acest context, responsabilii Departamentului stare civilă a Agenției Servicii Publice, prezintă date statistice privind numărul actelor de naştere, eliberate în perioada anilor 2018 -2022 cu prenumele „Ion” şi „Ivan”.

Potrivit ASP, în anul 2022, s-au născut 238 de moldoveni ce poartă numele Ion și alți 95 de Ivan.

– Anul 2021: prenume Ion – 317, Ivan – 115;

– Anul 2020: prenume Ion – 329, Ivan – 132;

– Anul 2019: prenume Ion – 367, Ivan – 130;

– Anul 2018: prenume Ion – 402, Ivan – 144.

În Republica Moldova sunt înregistrate 102 137 de persoane cu prenumele „Ion” și 55 936 de persoane cu prenumele „Ivan”.

Tradiția spune ca de Sfântul Ioan să zâmbim mai mult ca niciodată, deoarece persoanele care sunt triste în ziua de Sfântul Ion atrag ghinion și nu vor fi fericite nici în restul anului.

Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul pruncilor și credința străveche spune că femeile care-și doresc să devină mame trebuie să se roage la Sfântul Ion pentru a naște copii sănătoși. Se spune conform tradiției populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În familiile în care au murit rude în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică – se citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor. În această zi, nu se bea vin roşu. Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu agheasmă. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca în acea familie să se ia doar decizii înţelepte.

Conform datelor statistice, 4 498 de femei au prenumele Ioana, 5 060 – Ionela şi 98 – Oana.

#ASP #ion #ivan #sarbatoare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.