Problemele actuale cu care se confruntă actuala guvernare a fost tema de bază a discuțiilor cu fostul premier Ion Sturza la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Fiind întrebat de ce oamenii în mai toate sondajele de până acum arată că Moldova merge într-o direcție greșită, fostul premier a răspuns că aceasta se datorează în mare parte frustrărilor oamenilor față de situația de la acel moment.

„Adevărul este că avem guverne, cum este cel actual, care nu are noroc: epidemie, criză energetică, război, inflație importată, deci este foarte greu să faci față. Și atunci bine înțeles că răspunsurile cetățenilor sunt asociate cu succesele sau insuccesele guvernării, indiferent de cine este la guvernare, cei care militează pro est sau pro vest. Este o ecuație mai complicată care înglobează frustrările oamenilor legată de situația actuală.” – a răspuns fostul șef de guvern.

În opinia lui Ion Sturza cea mai mare problemă a actualei conduceri este că a creat la început foarte multe așteptări în zone foarte greu accesibile.

„Orice guvernare este pasibilă de greșeli, mai ales o guvernare care a fost atât de ambițioasă la început și cred că aceasta este cea mai mare problemă a guvernării actuale: a stârnit foarte multe așteptări în zone foarte greu de pătruns și în primul rând, această luptă cu corupția și recuperarea banilor furați de la moldoveni, unde de la bun început era foarte clar că va fi o rezistență, va fi o suprasolicitare din partea sistemului.”

Pe de altă parte fostul oficial consideră că în ultimul timp s-a schimbat chiar și paradigma strategică.

„În prim plan au revenit discuțiile geostrategice sau orientarea proeuropeană a Republicii Moldova. Această fereastră de oportunitate, cum se crede la Chișinău, se încearcă a fi exploatată.”

În opinia sa atât lupta cu corupția cât și integrarea europeană sunt departe la moment de nevoile zilnice ale moldovenilor.

„Dar și una și alta sunt foarte departe de nevoile zilnice ale moldovenilor, care se confruntă cu prețuri, cu probleme în sectorul energetic și social. Și multe dintre aceste probleme nu sunt de ordin extern sau se datorează trecutului sau opoziției. Mai degrabă sunt legate de unele slăbiciuni strategice sau structurale ale acestui guvern.” – a conchis fostul premier.

Reamintim, că în ultima perioadă dialogul în societate privind problemele economice s-a întețit, în special după prezentarea de săptămâna trecută a raportului pe inflație de către BNM, care atestă că aceasta a ajuns în luna aprilie curent la 27,6 % față de luna similară a anului trecut. Totodată săptămâna aceasta șeful BNM, Octavian Armașu, este așteptat în plenul Parlamentului cu explicații privind rata mare a inflației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#guvernare #inflatie #Ion Sturza #prețuri #probleme #razboi

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.