Partidul Social Democrat European, succesorul de drept al Partidului Democrat, este o formațiunea care militează pentru Unirea Republicii Moldova cu România. Ion Sula, spune că Moldova nu mai este sustenabilă din punct de vedere economic, iar din această cauză unirea prin infrastructură cu România, ar reprezenta calea scurtă a integrării europene.

Potrivit președintelui PSDE, formațiunea este una social-democrată care susține vectorul european de dezvoltare. Ion Sula spune că Republica Moldova poate deveni stat membru UE parcurgând toate etapele procesului de aderare sau parcursul european al țării poate fi scurtat prin Unirea cu România.

„Astăzi, fiind în situația în care ne aflăm, din punct de vedere economic, nu mai suntem sustenabili și avem nevoie de un partener puternic. Echipa noastră pledează pentru integrarea în Uniunea Europeană. Și aici avem două posibilități. O cale mai lungă și una mai scurtă. Calea lungă este integrarea în Uniunea Europeană în forma clasică. Și a doua ar fi unirea prin infrastructură cu România, să devenim țară a Uniunii Europene și să beneficiem de drepturile legale ca să ne simțim europeni în Republica Moldova”, a spus Ion Sula în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit politicianului, Unirea cu România ar trebui să se facă prin implementarea proiectelor comune, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să simtă avantajele eurointegrării.

„Mă refer la interconectare energetică, programe de educație. În perioada asta de criză, o parte din păcură e venită din România, o parte din gaz ajunge prin intermediul gazoductului Iași-Chișinău, când am avut pană, energia electrică tot din România am luat-o. Sunt prioritățile noastre pe care trebuie să le dezvoltăm. Noi astăzi înțelegem necesitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și deja operăm cu acest deziderat de a ne încadra în marea familie europeană”, a mai spus președintele Partidului Social Democrat European.

Recent, ex-premierul României, Ludovic Orban, a declarat la Chișinău că varianta scurtă a integrării europene a Republicii Moldova este Unirea cu România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit politicianului de la București, pentru Unirea celor două state este nevoie de voința cetățenilor exprimată printr-un referendum, organizat în România și Republica Moldova.

#ion sula #politician #Rominia #unire

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.