Partidul Social Democrat European, succesorul de drept al Partidului Democrat, este o formațiunea care militează pentru Unirea Republicii Moldova cu România. Ion Sula, spune că Moldova nu mai este sustenabilă din punct de vedere economic, iar din această cauză unirea prin infrastructură cu România, ar reprezenta calea scurtă a integrării europene.

Potrivit președintelui PSDE, formațiunea este una social-democrată care susține vectorul european de dezvoltare. Ion Sula spune că Republica Moldova poate deveni stat membru UE parcurgând toate etapele procesului de aderare sau parcursul european al țării poate fi scurtat prin Unirea cu România.

„Astăzi, fiind în situația în care ne aflăm, din punct de vedere economic, nu mai suntem sustenabili și avem nevoie de un partener puternic. Echipa noastră pledează pentru integrarea în Uniunea Europeană. Și aici avem două posibilități. O cale mai lungă și una mai scurtă. Calea lungă este integrarea în Uniunea Europeană în forma clasică. Și a doua ar fi unirea prin infrastructură cu România, să devenim țară a Uniunii Europene și să beneficiem de drepturile legale ca să ne simțim europeni în Republica Moldova”, a spus Ion Sula în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit politicianului, Unirea cu România ar trebui să se facă prin implementarea proiectelor comune, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să simtă avantajele eurointegrării.

„Mă refer la interconectare energetică, programe de educație. În perioada asta de criză, o parte din păcură e venită din România, o parte din gaz ajunge prin intermediul gazoductului Iași-Chișinău, când am avut pană, energia electrică tot din România am luat-o. Sunt prioritățile noastre pe care trebuie să le dezvoltăm. Noi astăzi înțelegem necesitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și deja operăm cu acest deziderat de a ne încadra în marea familie europeană”, a mai spus președintele Partidului Social Democrat European.

Recent, ex-premierul României, Ludovic Orban, a declarat la Chișinău că varianta scurtă a integrării europene a Republicii Moldova este Unirea cu România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit politicianului de la București, pentru Unirea celor două state este nevoie de voința cetățenilor exprimată printr-un referendum, organizat în România și Republica Moldova.

#ion sula #politician #Rominia #unire

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.