Uzina metalurgică din Rîbnița va relua procesul de laminare și este deja la etapa de pregătire a halei specializate, transmite corespondentul IPN în regiunea transnistreană. Alimentarea cu apă a sistemelor de răcire este restabilită, iar uzina are în stoc 10 mii de tone de țagle din Krivoy Rog. Planul uzinei este de a reporni, la început, producția în timpul nopții, pentru a reduce suprasolicitarea rețelei electrice. Anunțul despre redeschiderea activității de laminare vine în contextul deciziei luate săptămâna trecută de administrația de la Tiraspol de a întrerupe furnizarea agentului termic după încălzirea vremii, pentru economisirea resurselor.

Atelierul de laminare reprezintă o verigă importantă în lanțul de producție al Uzinei metalurgice din Rîbnița. Procesul este bazat pe electricitate, fiind legat nemijlocit de sarcina oțelăriei de producere a țaglei. Cuptorul funcționează pe gaze, iar laminorul – pe electricitate. Respectiv, relansarea halei de laminare va permite uzinei să livreze producție pentru export, nu pur și simplu să depoziteze metal.

În contextul problemei gazelor din regiunea transnistreeană, expertul Alexandr Slusari, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, atrage atenția autorităților de la Chișinău asupra reactivării laminorului la Uzina din Rîbnița: „Așteptăm reacția premierului Recean, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar cu scop umanitar. Câteva zile, cei din Transnistria nu au consumat tot gazul furnizat, MoldovaGaz a făcut pentru ei rezerve în țevi pe malul drept. Prin urmare, a crescut tensiunea în sistem și a intervenit operatorul român, responsabil de transportarea gazului.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Activitatea Uzinei metalurgice din Rîbnița a fost sistată după declanșarea crizei energetice, ca urmare a deciziei concernului rus Gazprom de a opri livrările de gaze în Republica Moldova din 1 ianuarie. În condiții de instabilitate la capitolul gazelor furnizate în regiunea transnistreană, rămâne problematică activitatea de mai departe a fabricii.

Uzina metalurgică din Rîbnița este una dintre principalele întreprinderi industriale din Moldova și exportator-cheie din stânga Nistrului. Marfa principală o constituie oțelul laminat, armătura, tijele și alte produse metalice, toate acestea fiind livrate în UE, Turcia și în CSI.

#gaz #Rîbnița #uzina

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.