Teheranul se aşteaptă ca SUA să plătească despăgubiri pentru atacurile asupra siturilor nucleare iraniene, a declarat luni, 4 august, un înalt responsabil, excluzând în acelaşi timp discuţii directe cu Washingtonul.

„În caz de potenţiale negocieri (…), unul dintre subiectele la ordinea zilei va privi nevoia ca SUA să răspundă şi de a solicita despăgubiri pentru agresiunea militară împotriva instalaţiilor nucleare paşnice ale Iranului”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Esmail Baghai.

Întrebat despre eventualitatea unor negocieri directe, el a răspuns negativ.

Washingtonul a calificat deja drept „ridicolă” cererea de compensaţii a Teheranului, transmite presa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Israelul şi-a lansat pe 13 iunie atacul asupra Iranului, unde a bombardat timp de mai multe zile situri militare, nucleare, precum şi zone locuite, ucigând peste 1.000 de persoane. Represaliile iraniene asupra Israelului s-au soldat cu 29 de morţi.

Teheranul şi Washingtonul erau angajate în negocieri pentru încheierea unui nou acord privind programul nuclear iranian atunci când Israelul şi-a lansat ofensiva, având ca obiectiv declarat să oprească acest stat să dezvolte arma atomică. Teheranul a negat însă mereu că ar avea astfel de ambiţii nucleare.

După război, Iranul a suspendat oficial orice cooperare cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), estimând că agenţia ONU are o parte de responsabilitate în atacul israelian.

#conflict #despagubiri #Iran #Israel #SUA

Moldovenii care dețin și cetățenia altor state trebuie să își asume că aceasta poate veni și cu obligații militare, inclusiv în cazul unor conflicte armate, susține ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Declarația a fost făcută miercuri, 9 septembrie, după ședința Cabinetului de miniștri, în contextul unor întrebări despre cetățenii moldoveni luați în armata ucraineană la punctele de trecere a frontierei.

„Din punctul meu de vedere, este legal ca cetățenii să dețină mai multe cetățenii și este de responsabilitatea fiecărui cetățean să își asume pentru ce face aceasta. Consider că dreptul de a avea mai multe cetățenii nu se referă doar la anumite beneficii ale cetățeanului, dar ele vin și cu responsabilități”, a declarat Nosatîi.

Ministrul a afirmat că deținerea unei alte cetățenii poate avea implicații și asupra obligațiilor militare ale persoanei.

„Decizia cetățeanului care și-a asumat să aibă mai multe cetățenii, respectiv, poate să se răsfrângă și asupra obligației militare. Eu voi da exemplul meu personal. Eu, de exemplu, dețin o singură cetățenie a Republicii Moldova și voi îndeplini toate activitățile aici, inclusiv, dacă va fi nevoie, pentru mobilizare”, a adăugat ministrul.

În prezent nu există o cifră oficială privind numărul total al cetățenilor Republicii Moldova care dețin pașapoarte ucrainene sau rusești și care luptă pe front. Totuși, recent, Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR), prin proiectul de stat „Хочу жить” („Vreau să trăiesc”), a publicat date potrivit cărora cel puțin 857 de moldoveni ar fi fost recrutați de Federația Rusă pentru a lupta împotriva Ucrainei.