Reuniune de urgenţă a Organizaţiei de Cooperare Islamică (OCI)

Preşedintele Raissi a avut miercuri seara discuţii cu prinţul saudit Mohammad bin Salman şi cu preşedintele sirian Bashar al-Assad, iar pe ministrul său de externe Hossein Amir-Abdollahian l-a trimis joi în Irak şi în Liban vineri, potrivit media iraniene şi libaneze.

Teheranul s-a oferit să găzduiască o reuniune de urgenţă a Organizaţiei de Cooperare Islamică (OCI) a cărei misiune este promovarea cooperării între cele 57 de ţări membre. Până în prezent, nu a fost anunţată nicio decizie cu privire la această propunere sau la alte iniţiative concrete de sprijinire a palestinienilor, notează AFP.

Deoarece nu este o ţară arabă, Iranul nu face parte din principalele organizaţii din Orientul Mijlociu, cum ar fi Liga Arabă, care s-a reunit miercuri la Cairo. Republica islamică conferă tradiţional o dimensiune religioasă apărării cauzei palestiniene, care a devenit unul din pilonii diplomaţiei sale după revoluţia din 1979, în paralel cu dorinţa sa de a vedea dispărut Israelul, a cărui existenţă nu o recunoaşte.

„Aceste acte ale regimului sionist nu sunt un semn de victorie”

Preşedintele Raissi a acuzat joi Israelul că „aruncă bombe asupra unor oameni lipsiţi de apărare” în Fâşia Gaza pentru că „nu-i poate învinge pe combatanţii palestinieni”.

„Aceste acte ale regimului sionist nu sunt un semn de victorie, ci de înfrângere”, a spus el în timpul unui discurs la Shiraz (sud). În convorbirea sa telefonică cu preşedintele al-Assad, el a condamnat „genocidul continuu al palestinienilor”.

Ziarele oficiale iraniene au publicat joi pe prima pagină imagini cu distrugerile provocate de bombardamentele israeliene care au făcut peste 1.350 de morţi în Gaza, dar fără nicio menţiune a împrejurărilor în care peste 1.200 de persoane, în cea mai mare parte civili, au fost ucişi în atacurile Hamas în Israel, potrivit autorităţilor.

Teama de un al doilea front în nordul Israelului

Prudent faţă de Iran de sâmbătă, Occidentul a ridicat tonul şi a avertizat Teheranul să nu extindă conflictul. Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că a trimis un „semnal clar iranienilor: Fiţi atenţi!„.

Washingtonul se teme în special de deschiderea unui al doilea front în nordul Israelului la frontiera cu Libanul, dacă Hezbollah, mişcarea şiită aliată cu Hamas şi susţinută de Iran, ar decide să intervină pe scară largă.

În timpul discuţiei cu Raissi, prinţul moştenitor saudit a declarat că Riadul comunică „cu toate părţile internaţionale şi regionale pentru a pune capăt escaladării actuale„. Este un obiectiv pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit ca mediator, şi ţări precum Egiptul, care se învecinează cu Fâşia Gaza, susţin că îl urmăresc.

Ayatollahul Ali Khamenei, cea mai înaltă autoritate a Iranului, a negat marţi implicarea ţării sale în ofensiva Hamas, reafirmându-şi totodată sprijinul pentru mişcarea islamistă palestiniană.

„Nu avem până acum dovezi tangibile că Iranul a sprijinit în mod concret acest atac laş al Hamas”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz. „Dar este clar pentru noi că, fără sprijinul iranian din ultimii ani, Hamas nu ar fi fost în măsură să lanseze atacuri fără precedent pe teritoriul israelian„, a adăugat el.

Zahărul s-ar putea scumpi cu aproximativ 11% la raft, dacă Parlamentul va aproba majorarea TVA de la 8% la 20%. Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) cere autorităților să reexamineze măsura și avertizează că aceasta, cumulată cu alte probleme din sector, poate pune în pericol producția autohtonă de zahăr.

Potrivit producătorilor, majorarea TVA ar însemna o creștere cu 150% a cotei actuale și ar afecta întregul lanț, de la fermierii care cultivă sfeclă până la procesatori și consumatori.

„Majorarea TVA nu vine izolat, ci însoțită de un cumul de alți factori cu impact negativ asupra sectorului”, susține directoarea executivă a UPZM, Inga Pascal.

Printre problemele invocate se numără costurile ridicate la energie și gaze, anii agricoli dificili, scumpirea inputurilor, efectele secetei și înghețurilor, dar și presiunea importurilor din Serbia și Belarus.

Zahărul s-ar putea scumpi cu 11%

Producătorii susțin că majorarea TVA ar putea ajunge direct în prețul plătit de consumatori. Aceasta vine într-un moment în care costul vieții este deja ridicat. În august 2026, inflația anuală a fost de 7%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 4,7%. În același timp, zahărul era cu 0,9% mai ieftin decât în aceeași perioadă a anului trecut. UPZM avertizează că majorarea TVA ar putea inversa această tendință și ar afecta în special gospodăriile cu venituri mici.

Producătorii mai atrag atenția că o cotă de 20% TVA pentru zahăr ar fi mai mare decât cea aplicată în mai multe state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, potrivit UPZM, Germania aplică 7%, România – 11%, Italia – 10%, Croația – 13%, iar Irlanda – 0%.

Asociația subliniază că aplicarea cotei de 20% este o decizie națională și nu o cerință impusă de procesul de integrare europeană.

Se tem de contrabandă și cumpărături peste hotare

Un alt risc invocat este creșterea micului trafic și a comerțului informal. Producătorii susțin că diferențele de preț față de țările vecine ar putea determina o parte dintre consumatori să cumpere zahăr din afara Republicii Moldova. În regiunea transnistreană, potrivit UPZM, zahărul nu este supus TVA, în timp ce România aplică o cotă de 11%, iar în Ucraina costurile ar fi mai mici.

„Orientarea unei părți a consumului către aceste surse ar însemna vânzări mai mici pentru producătorii locali și, respectiv, încasări mai mici din taxe pentru stat”, avertizează asociația.

Producătorii contestă și argumentul legat de sănătate

Majorarea TVA este justificată, între altele, prin obiective de sănătate publică. UPZM susține însă că, dacă scopul este reducerea consumului excesiv de zahăr, măsurile ar trebui să vizeze în primul rând produsele cu un conținut ridicat de zahăr, și nu zahărul folosit ca materie primă. În caz contrar, susțin producătorii, consumul produselor dulci ar putea să nu se reducă, în timp ce producția locală de zahăr ar avea de suferit.

Potrivit UPZM, aproximativ jumătate din zahărul comercializat în Republica Moldova este utilizat de industria procesatoare. În acest caz, TVA-ul achitat la cumpărarea zahărului este, în principiu, deductibil. Prin urmare, susține asociația, majorarea cotei de la 8% la 20% nu se transformă integral în venituri suplimentare pentru buget. Impactul ar fi resimțit mai ales de consumatorii care cumpără zahăr pentru consum propriu.

Producătorii spun că industria este deja pe pierderi

Industria zahărului are o capacitate de producție de aproximativ 100 de mii de tone anual și generează mii de locuri de muncă directe și indirecte. Potrivit datelor prezentate de UPZM, pierderile celor doi producători de zahăr din Republica Moldova au depășit 330 de milioane de lei în ultimul an financiar.

Asociația avertizează că reducerea producției ar însemna mai puțină sfeclă cumpărată de la fermieri, diminuarea suprafețelor cultivate și pierderi pentru agricultori, transportatori și alte afaceri care depind de această industrie.

Investiții europene de peste 130 de milioane de euro, în pericol

UPZM mai avertizează că în industria zahărului din Moldova au fost făcute investiții de peste 130 de milioane de euro. Producătorii susțin că deteriorarea condițiilor de activitate ar putea descuraja noi investiții sau chiar determina retragerea unora dintre investițiile existente, într-un moment în care Republica Moldova se află în proces de aderare la Uniunea Europeană.

UPZM cere Parlamentului să reexamineze majorarea TVA de la 8% la 20%, argumentând că măsura, suprapusă peste costurile energetice, dificultățile agricole și presiunea importurilor, poate duce la restrângerea producției și, în scenariul cel mai grav, la dispariția industriei zahărului din Republica Moldova.