Ministerul de Externe al Iranului a anunțat luni că nu există negocieri în curs cu Statele Unite, în ciuda asigurărilor date de președintele american Donald Trump din ziua precedentă că discuțiile vor fi reluate luni după-amiază, informează AFP și EFE.

„Nu negociem cu Statele Unite în acest moment. Negociem cu Omanul pentru a asigura trecerea prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, în timpul conferinței sale de presă săptămânale, transmite Agerpres.

Baghaei a insistat că orice progres în chestiuni legate de Statele Unite va depinde de evoluția situației, la câteva ore după ce Trump a susținut că a anulat un „atac masiv” împotriva Iranului și că discuțiile cu Teheranul vor fi reluate luni, cu scopul de a ajunge la un acord.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a indicat că, deocamdată, țara sa poartă discuții cu Omanul, concentrate pe ajungerea la un acord privind o rută care să garanteze trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz.

„Aceste negocieri sunt bilaterale între două state riverane. Altele pot juca un rol constructiv sau distructiv în acest proces, dar problema este între Iran și Oman”, a declarat Baghaei.

Diplomatul iranian a reiterat că un acord privind o rută sigură pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz este o „condiție necesară” pentru redeschiderea acesteia, „dar nu una suficientă”.

Baghaei a avertizat că nu vor exista schimbări semnificative în ceea ce privește strâmtoarea atât timp cât, potrivit declarațiilor sale, „ostilitatea Statelor Unite”, blocada maritimă împotriva Iranului, agresiunea militară americană și răzgândirea Washingtonului continuă.

Duminică, ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat că țara sa face progrese cu Omanul către faza finală a negocierilor privind viitoarea gestionare a Strâmtorii Ormuz, în cadrul căreia se urmărește stabilirea unei noi rute de transport maritim. Cu toate acestea, el a afirmat că acordul nu este legat de redeschiderea sau închiderea acestui culoar maritim strategic.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzita o cincime din petrolul mondial înainte de războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel, a devenit unul dintre principalele puncte de tensiune din conflict.

Republica Islamică a declarat că închide din nou strâmtoarea la 12 iulie, după ce Washingtonul a lansat atacuri aeriene împotriva teritoriului iranian ca răspuns la atacurile Teheranului asupra navelor comerciale care încercau să traverseze ruta propusă de Oman.

Statele Unite au reinstaurat, de asemenea, blocada navală asupra navelor și porturilor iraniene din zonă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #neagă #Negocieri #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.