„Neutralitatea este, în opinia mea, cel mai relevant şi cel mai de actualitate subiect pentru Republica Moldova la această etapă. Or, numai consolidând şi dezvoltând statutul de neutralitate permanentă, Republica Moldova va putea avea garanţii sigure de pace. Neutralitatea este piatra de temelie ce poate ajuta decisiv la soluţionarea problemei reintegrării ţării şi tot neutralitatea este acel punct de pornire în vederea construirii în Republica Moldova a unei societăţi bazate pe armonie interetnică”, a declarat Irina Vlah, președintele Partidului Republican „Inima Moldovei”, în cadrul mesei rotunde „30 de ani de la proclamarea neutralităţii permanente a Republicii Moldova: realizări, probleme şi perspective”, desfășurată, miercuri, 18 decembrie, la Parlament.
Politiciana a spus că nu întâmplător a scos în evidenţă aceste potenţiale beneficii ce derivă din statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
„Am făcut-o pentru că, din păcate, în ultimii ani am auzit mai multe voci, inclusiv reprezentând guvernarea actuală, care spun că statutul de neutralitate ar trebui revizuit şi că ar fi cazul ca Moldova să ia în calcul alternative în vederea asigurării securităţii. Desigur, fiecare opinie are dreptul la viaţă, dar eu consider că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nici pe departe nu şi-a epuizat potenţialul. Acum, discuţiile publice trebuie să fie nu despre renunţare la statutul de neutralitate, ci despre înlăturarea obstacolelor care împiedică dezvoltarea acestuia.
Cei care spun că statutul de neutralitate nu este funcţional au dreptate în felul lor. Însă, aceasta nu trebuie să ne determine să renunţăm la el, ci să acţionăm pentru ca principiul de neutralitate să devină funcţional. Haideţi să revenim cu 30 de ani în urmă şi să ne amintim de momentul în care Moldova şi-a proclamat neutralitatea permanentă. Ce s-a întâmplat atunci? Principiul de neutralitate, prin votul deputaţilor, a devenit parte a Constituţiei Republicii Moldova. A fost o acţiune unilaterală. În acelaşi timp, alte ţări s-au asigurat din timp că neutralitatea lor va fi recunoscută la nivel internaţional. Spre exemplu, Austria şi-a proclamat neutralitatea permanentă în 1955, după ce aceasta a fost recunoscută de către cele patru ţări care au învins în războiul doi mondial şi care între timp îşi retrăseseră trupele de pe teritoriul austriac. Sau, de exemplu, neutralitatea Turkmenistanului a fost recunoscută de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite exact acum 29 de ani, adică pe data de 12 decembrie 1995. Apropo, anume Turkmenistan a iniţiat declararea zilei de 12 decembrie drept Ziua Internaţională a Neutralităţii, iar ONU a luat decizia respectivă în 2017.
Am adus doar două exemple, dar şirul acestora poate continua. Şi, cu cât mai multe exemple bune ale statelor neutre vom examina, cu atât va fi mai clar că singura cale corectă pentru Republica Moldova este cea a neutralităţii”, a menționat ea.
Irina Vlah a remarcat că nu ar vrea să se înţeleagă că folosește această tribună pentru a promova o iniţiativă a partidului pe care are onoarea să-l conducă, dar nu a putut să nu menţioneze că recent a propus, împreună cu echipa, organizarea unui referendum consultativ în problema neutralităţii concomitent cu alegerile parlamentare.
„Prin acest referendum noi ne dorim să oferim posibilitatea cetăţenilor să confirme susţinerea lor pentru statutul de neutralitate, punând punct polemicilor care sunt la această temă. Totodată, rezultatele referendumului ne vor permite să iniţiem o serie de demersuri internaţionale, esenţa cărora va fi să obţinem un larg suport la nivel internaţional şi o recunoaştere a statutului Republicii Moldova de ţară neutră. La moment, asemenea demersuri nu ar avea nici un efect, pentru că ele nu ar avea bază voinţa clară a poporului Republicii Moldova. Părerea mea şi a colegilor mei este că Republica Moldova trebuie să solicite recunoaşterea internaţională a statutului său de neutralitate la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, NATO etc. De asemenea, noi credem că se impune o nouă Strategie a securităţii naţionale, dar şi o nouă Concepţie a politicii externe, iar una din pietrele de temelie a acestor două documente importante trebuie să fie neutralitatea”, a relatat liderul politic.
Politiciana a mai informat că deja a depus un demers pe numele Preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu în vederea iniţierii unui referendum în problema neutralităţii concomitent cu alegerile parlamentare.
„Sper că Dlui, dar şi alţi deputaţi, vor examina cu mare atenţie atât iniţiativa noastră, cât şi contextul general care este la moment şi se vor lua deciziile ce se impun. Dacă acest lucru nu va fi făcut, noi, după cum am anunţat deja, vom iniţia un amplu proces de consultări cu cetăţenii pentru a stabili acţiunile ce trebuiesc întreprinse în vederea consolidării statutului de neutralitate al Republicii Moldova şi dezvoltării acestuia în continuare. Luăm în calcul inclusiv şi declanşarea iniţiativei populare de iniţiere a referendumului consultativ”, a adăugat ea.
Irina Vlah a subliniat că, „anul 2025 trebuie să fie un an important pentru neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Anume în anul ce vine Moldova, obţinând suportul direct al cetăţenilor, trebuie să treacă la o nouă etapă de afirmare a principiului său de neutralitate permanentă – recunoaşterea internaţională a acestuia. Numai astfel ne vom asigura că principiul constituţional de neutralitate e funcţional şi oferă baza necesară pentru asigurarea păcii şi pentru dezvoltarea armonioasă a ţării”.
