Scandalul legat de Comisia Pre-Vetting și demisia Tatianei Răducanu „poate fi caracterizat prin expresia „Regele e gol””. De această părere este Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, expusă în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4. În opinia politicianului, este foarte stranie situația că un membru al Consiliului Suprem de Securitate este acuzat că ar avea legături cu mai multe persoane cu dosare penale.

„E foarte dificil să vorbim despre caz, pentru că, ca de obicei, totul e în ceață. Avem puține informații. Vedem știri furnizate de PAS, dar nu avem alte surse ca să știm pe deplin care e adevărul. Nu cunoaștem situația reală. Aceste știri țin de perioada 2012-2013, a trecut mult timp. Pentru mine este straniu că doamna Dragalin nu a ieșit și nu a prezentat toată informația… dacă tu vrei să fii corect, prezinți toate faptele, dacă la moment nu ai investigații, nu începi să vorbești.

Noi știm că doamna Drăgălin e în relații foarte bune cu doamna Președinte. Recent mama ei a fost decorată. E straniu că doamna Drăgălin nu i-a prezentat doamnei Sandu informația. Mâna dreaptă nu știe ce face mâna stânga. E foarte straniu, mai ales că doamna Sandu deține toată puterea”, a spus politiciana.

Președinta Asociației mai consideră că reforma justiției inițiată de Maia Sandu a fost un capriciu, un slogan al președintelui pentru a câștiga alegerile 4 ani în urmă.

„Acum, la final de mandat, oamenii au văzut că nu au capacitate, nu au viziune. Tot pe ce pune mâna Maia Sandu și PAS e sortit eșecului, nu există rezultate. Oamenii înțeleg că la putere sunt neprofesioniști, care nu au capacitatea de a face bun pentru țară”, a conchis Irina Vlah.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Tatiana Răducanu, membră a Comisiei pre-vetting, și-a dat demisia după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora fosta judecătoare ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. Conform unei scrisori semnată de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, membra demisionară a Comisiei ar fi apropiată și ar fi executat comenzile lui Veaceslav Platon și ale lui Aureliu Colenco, ultimul fiind actualmente principalul avocat al lui Ilan Șor.

Între timp, Procuratura Anticorupție (PA) a confirmat veridicitatea scrisorii. Autoritatea notează că a acționat, pentru a preveni riscuri în sistemul de justiție. Mai mult, Veronica Dragalin, într-o intervenție telefonică la o emisiune, a precizat că a informat imediat Președinția, Parlamentul, dar și Guvernul despre dubiile invocate în scrisoare.

Cu o reacție a intervenit și membrii Comisiei Pre-Vetting.

PA confirmă: Scrisoarea despre integritatea Tatianei Răducanu este autentică

#declaratii emisiune #Irina Vlah #scandal justitie

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.