La Comrat există temeri serioase că administrația de la Chișinău atentează la autonomia Găgăuziei, afirmă Irina Vlah. Fosta bașcană a Găgăuziei susține că autorităţile publice centrale trebuie să transmită un semnal clar că statutul special nu va fi afectat.
În opinia sa, un prim pas în acest sens ar fi ca Ministerul Justiţiei să-și retragă sesizarea de la Curtea Constituțională, prin care se solicită verificarea constituționalităţii unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Vlah crede că ssoluţiile pentru deblocarea situaţiei legate de alegerile din Găgăuzia, precum şi pentru alte probleme ce apar, să fie identificate în cadrul dialogului, nu prin activarea mecanismelor de genul celui menţionat mai sus.
„Retragerea sesizării Ministerului Justiţiei ar pune bazele unui dialog constructiv între Chişinău şi Comrat. Şi, invers, examinarea şi declararea neconstituţionalităţii unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei ar turna gaz pe foc şi ar tensiona şi mai mult relaţiile dintre părţi. (…)
Personal, consider că, în situaţia în care s-a ajuns, cel mai eficient dialog poate avea loc doar pe platformă parlamentară. Şi acest dialog nu trebuie să se rezume doar la identificarea soluţiilor legate de alegerile din Găgăuzia, ci să cuprindă un spectru larg de preocupări care există la moment – de la soluţionarea problemelor de ordin fiscal (care au devenit un subiect destul de dureros pentru Găgăuzia) şi până la soluţionarea problemelor de ordin constituţional şi juridic legate de statutul Găgăuziei, care periodic ies în prim plan şi duc la tensionarea relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat.
În general, poziţia de principiu de la care trebuie să pornească Chişinăul şi Comratul acum este că statutul Autonomiei Găgăuze trebuie consolidat, deoarece aceasta este unica cale de a asigura stabilitatea internă şi armonia interetnică. Şi dacă toţi factorii decizionali relevanţi vor înţelege acest lucru şi vor acţiona corespunzător, Autonomia Găgăuză din nou va deveni un exemplu pentru toată lumea de soluţionare paşnică a conflictelor”, susține Vlah.
Politiciana mai afirmă că „mai bine de trei decenii, Comratul şi Chişinăul ofereau lumii întregi un bun exemplu cum pot fi soluţionate conflictele pe cale paşnică şi cum poate fi asigurată pacea şi armonia interetnică într-o societate modernă”.
„În toată această perioadă, politicienii de la Chişinău şi Comrat (şi nu doar ei) s-au mândrit cu marea realizare, obţinută în anul 1994, iar precedentul înregistrat atunci în Republica Moldova era des citat inclusiv la nivel internaţional. Din păcate însă, nu toţi au înţeles importanţa evenimentelor de acum mai bine de trei decenii şi astăzi relaţia dintre Chişinău şi Comrat este mai tensionată decât oricând în ultimii ani, iar orice pas greşit ce va fi făcut ne poate costa extrem de scump”, mai notează fosta bașcană.
Lidera partidului „Inima Moldovei” afirmă că știe nu din auzite ce înseamnă dialogul între Chișinău și Comrat, „bazat pe respect reciproc, pe interese reciproce, mai ales atunci când mizele sunt atât de mari”.
„În calitate de Başcan al Găgăuziei, timp de opt ani, am mizat în permanenţă pe dialog eficient şi productiv cu factorii decizionali de la Chişinău şi, cu mici excepţii, această abordare a dat roade. Astfel, Autonomia Găgăuză s-a putut dezvolta continuu, iar relaţiile dintre Chişinău şi Comrat au cunoscut o dezvoltare importantă. Şi eu sunt convinsă că şi acum problemele apărute şi care prezintă pericole serioase din punct de vedere al stabilităţii interne pot fi soluţionate. Pentru aceasta însă e nevoie de o conştientizare a situaţiei în care s-a ajuns, de o analiză la rece a celor întâmplate şi, cel mai important, a celor ce se pot întâmpla. Şi, desigur, pentru ca dialogul să fie eficient, să dea rezultate, e nevoie de respect reciproc, de înţelegere, de capacitate de a accepta compromisuri rezonabile. Iar primul semnal în acest sens trebuie să vină de la Chişinău”, susține Vlah
