Fondatoarea „Platformei Moldova”, Irina Vlah, consideră că venirea lui Mark Rutte, în fruntea NATO, este o bună oportunitate pentru Republica Moldova de a veni cu o solicitare către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, potrivit unui mesaj publicat pe Telegram.

Mai exact, Vlah crede că „adoptarea de către NATO a unei declaraţii de recunoaştere a neutralităţii Republicii Moldova va fi un puternic început de mandat atât pentru Mark Rutte, cât şi pentru noul preşedinte al ţării noastre”.

„Mark Rutte, Premier în exerciţiu al Olandei, va fi noul Secretar general al NATO, începând cu luna octombrie. Cele 32 de state membre ale organizaţiei deja şi-au dat acordul pentru numirea lui în această funcţie. Astfel, NATO va avea un nou şef după 10 ani.

Venirea lui Mark Rutte în fruntea NATO practic va coincide cu alegerea în funcţie a noului Preşedinte al Republicii Moldova. Această situaţie ne va oferi o oportunitate istorică, pe care va trebui să o valorificăm. Şi constă această oportunitate într-o adresare oficială a noului Preşedinte al Republicii Moldova către noul secretar general al NATO cu solicitarea ca Alianţa Nord-Atlantică să emită o declaraţie oficială de recunoaştere a neutralităţii Republicii Moldova. Sunt sigură, că această declaraţie va genera reacţii în lanţ şi nimeni nu va mai admite niciodată măcar teoretic ideea atragerii Republicii Moldova în scenarii militare.

Adoptarea de către NATO a unei declaraţii de recunoaştere a neutralităţii Republicii Moldova va fi un puternic început de mandat atât pentru Mark Rutte, cât şi pentru noul Preşedinte al ţării noastre. Pe această cale va fi transmis un mesaj puternic că Republica Moldova merită şi trebuie să trăiască în pace, iar timpul aventurierilor care înarmează ţara şi o pregătesc pentru nu ştiu ce scenarii diabolice a trecut şi nu se va mai întoarce niciodată”, se arată în mesajul Irinei Vlah.

#Irina Vlah #Mark Rutte #NATO

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.