Irina Vlah, preşedinte al Partidului Republican „Inima Moldovei”, propune șapte măsuri obligatorii pentru a avea alegeri parlamentare corecte în Republica Moldova. În listă – demiterea actualei conduceri a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, scoaterea companiei publice „Teleradio-Moldova” de sub controlul politic al guvernării, interzicerea finanţării presei de peste hotare.

„În anul 2025, în Republica Moldova urmează să fie organizate alegeri parlamentare. Deja la această etapă este absolut evident că, condiţiile în care se vor desfăşura preconizatele alegeri, sunt inegale – guvernarea deţine controlul total asupra tuturor instituţiilor de stat cu atribuţii relevante în contextul alegerilor, iar aceasta deja la această etapă ridică mari semne de întrebare privind caracterul liber şi democratic, dar şi corectitudinea preconizatului scrutin.

Situaţia nu este deloc normală, mai ales dacă luăm în calcul şi starea de spirit care este în societatea noastră. Fiind în contact permanent cu oamenii, vedem neîncrederea lor în capacitatea organelor abilitate ale statului de a asigura condiţiile necesare ca alegerile să fie cu adevărat libere şi corecte. Mai mult ca atât, cetăţenii ne spun deschis că ei cred că alegerile vor fi fraudate şi chiar dacă, în condiţii de fraudă, actuala guvernare va pierde, totuşi, puterea, rezultatele alegerilor vor fi anulate. În aceste condiţii, stimaţi reprezentanţi ai guvernării, dar şi ai opoziţiei, suntem pur şi simplu obligaţi să întreprindem acţiuni concrete pentru a crea un minim de condiţii ca să desfăşurăm alegeri libere şi corecte şi să transmitem astfel un semnal clar întregii societăţi că în Moldova încă pot fi organizate scrutine democratice”, afirmă Irina Vlah.

În context, Partidul Republican „Inima Moldovei” vine cu următoarele propuneri care, în opinia formațiunii, vor asigura caracterul liber şi democratic al alegerilor parlamentare:

Schimbarea actualei componenţe a Comisiei Electorale Centrale, aşa cum a recomandat încă la finele anului 2023 misiunea de observatori ai OSCE/ODIHR. În varianta ideală, conducerea CEC ar trebui să revină opoziţiei, aşa cum s-a procedat în 2005.
Schimbarea mecanismului în vigoare de desemnare a judecătorilor Curţii Constituţionale, astfel încât opoziţia să poată participa activ la numirea a cinci din cei şase noi judecători ai CC în locul celor mandatul cărora expiră în lunile următoare.
Demiterea actualei conduceri a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu desemnarea unei noi componenţe din care ar face parte şi reprezentanţi ai opoziţiei.
Scoaterea companiei publice „Teleradio-Moldova” de sub controlul politic al guvernării şi trecerea acesteia sub administrarea unui consiliu constituit în comun de putere şi opoziţie.
Depolitizarea organelor de forţă ale statului şi instituirea unui mecanism clar de combatere a implicării colaboratorilor acestora în procesul electoral.
Interzicerea finanţării presei de peste hotare, dat fiind faptul că, în lumina ultimelor evenimente de nivel internaţional, s-a văzut clar rolul adevărat al presei din Moldova, finanţate de peste hotare, în procesele politice ce au loc.
Instituirea unor pedepse penale dure pentru ONG-urile care se implică în politică, ceea ce nu corespunde statutului pe care ar trebui să-l aibă într-o societate cu adevărat democratică.

Lista rămâne deschisă, mai adaugă preşedintele Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, alegerile parlamentare din acest an ar putea fi organizate începând cu mijlocul lunii iulie și până la începutul lunii octombrie, spune vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica. O dată exactă va fi stabilită, conform legii, de parlamentari. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, ediția de vineri, 21 februarie 2025.

#alegeri #guvernare #Irina Vlah #propuneri

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.