Irina Vlah, preşedinte al Partidului Republican „Inima Moldovei”, propune șapte măsuri obligatorii pentru a avea alegeri parlamentare corecte în Republica Moldova. În listă – demiterea actualei conduceri a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, scoaterea companiei publice „Teleradio-Moldova” de sub controlul politic al guvernării, interzicerea finanţării presei de peste hotare.

„În anul 2025, în Republica Moldova urmează să fie organizate alegeri parlamentare. Deja la această etapă este absolut evident că, condiţiile în care se vor desfăşura preconizatele alegeri, sunt inegale – guvernarea deţine controlul total asupra tuturor instituţiilor de stat cu atribuţii relevante în contextul alegerilor, iar aceasta deja la această etapă ridică mari semne de întrebare privind caracterul liber şi democratic, dar şi corectitudinea preconizatului scrutin.

Situaţia nu este deloc normală, mai ales dacă luăm în calcul şi starea de spirit care este în societatea noastră. Fiind în contact permanent cu oamenii, vedem neîncrederea lor în capacitatea organelor abilitate ale statului de a asigura condiţiile necesare ca alegerile să fie cu adevărat libere şi corecte. Mai mult ca atât, cetăţenii ne spun deschis că ei cred că alegerile vor fi fraudate şi chiar dacă, în condiţii de fraudă, actuala guvernare va pierde, totuşi, puterea, rezultatele alegerilor vor fi anulate. În aceste condiţii, stimaţi reprezentanţi ai guvernării, dar şi ai opoziţiei, suntem pur şi simplu obligaţi să întreprindem acţiuni concrete pentru a crea un minim de condiţii ca să desfăşurăm alegeri libere şi corecte şi să transmitem astfel un semnal clar întregii societăţi că în Moldova încă pot fi organizate scrutine democratice”, afirmă Irina Vlah.

În context, Partidul Republican „Inima Moldovei” vine cu următoarele propuneri care, în opinia formațiunii, vor asigura caracterul liber şi democratic al alegerilor parlamentare:

Schimbarea actualei componenţe a Comisiei Electorale Centrale, aşa cum a recomandat încă la finele anului 2023 misiunea de observatori ai OSCE/ODIHR. În varianta ideală, conducerea CEC ar trebui să revină opoziţiei, aşa cum s-a procedat în 2005.
Schimbarea mecanismului în vigoare de desemnare a judecătorilor Curţii Constituţionale, astfel încât opoziţia să poată participa activ la numirea a cinci din cei şase noi judecători ai CC în locul celor mandatul cărora expiră în lunile următoare.
Demiterea actualei conduceri a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu desemnarea unei noi componenţe din care ar face parte şi reprezentanţi ai opoziţiei.
Scoaterea companiei publice „Teleradio-Moldova” de sub controlul politic al guvernării şi trecerea acesteia sub administrarea unui consiliu constituit în comun de putere şi opoziţie.
Depolitizarea organelor de forţă ale statului şi instituirea unui mecanism clar de combatere a implicării colaboratorilor acestora în procesul electoral.
Interzicerea finanţării presei de peste hotare, dat fiind faptul că, în lumina ultimelor evenimente de nivel internaţional, s-a văzut clar rolul adevărat al presei din Moldova, finanţate de peste hotare, în procesele politice ce au loc.
Instituirea unor pedepse penale dure pentru ONG-urile care se implică în politică, ceea ce nu corespunde statutului pe care ar trebui să-l aibă într-o societate cu adevărat democratică.

Lista rămâne deschisă, mai adaugă preşedintele Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, alegerile parlamentare din acest an ar putea fi organizate începând cu mijlocul lunii iulie și până la începutul lunii octombrie, spune vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica. O dată exactă va fi stabilită, conform legii, de parlamentari. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, ediția de vineri, 21 februarie 2025.

#alegeri #guvernare #Irina Vlah #propuneri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.