Politiciana Irina Vlah, referindu-se la reforma administrației publice locale, anunțată de Guvern, a declarat că în spatele unei noi „reforme” se ascunde un scenariu deja cunoscut – păstrarea puterii cu orice preț, iar pentru asta vor plăti primarii, pe care PAS îi va lua sub control total, dar și locuitorii satelor.

„Deşi iniţial autorităţile vorbeau despre necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale, în cele din urmă s-a decis să se meargă pe o reformă a administraţiei publice locale. Aceasta oricum ar fi avut loc ca o derivată a reformei administrativ-teritoriale, dar autorităţile, din motive numai de ei ştiute, au decis să le separe, mai bine zis să meargă doar cu reforma administraţiei publice locale. De ce s-a luat această decizie, noi putem doar intui.

Prima explicaţie – PAS s-a temut să nu provoace nemulţumirea oamenilor, căci orice reformă administrativ-teritorială provoacă nemulţumiri majore. De nenumărate ori PAS a demonstrat că nu-i interesează opinia oamenilor, dar de data aceasta probabil a acţionat astfel din instinct de autoconservare, fiindu-i frică de potenţiale proteste masive, de acţiuni de nesupunere civică etc.

O altă posibilă explicaţie este că PAS nu ar avea suficiente voturi pentru modificarea Constituţiei, iar varianta unui referendum de modificare a Constituţiei a considerat-o riscantă. Eu am explicat într-un editorial anterior de ce o reformă administrativ-teritorială profundă ar necesita modificarea Constituţiei şi nu cred că e cazul să revin la subiect.

A treia explicaţie de ce PAS a renunţat la reforma administrativ-teritorială ar fi că aceasta nu mai este cerută expres de un important partener de dezvoltare a Republicii Moldova. Şi dacă această reformă nu e o condiţie impusă de cineva, ce sens are să o mai promovezi? Nu este un secret că pentru cei din PAS reformele prezintă interes doar dacă sunt condiţionate de partenerii externi” – a constatat politiciana.

În context, ea a spus: „O întrebare importantă este: De ce PAS nu a renunţat şi la reforma administraţiei publice locale? Iar aici răspunsurile sunt la suprafaţă. Primul – pentru a încerca să creeze confuzie cu reforma administrativ-teritorială ca să nu fie întrebări suplimentare de ce s-a renunţat la aceasta. Doi – pentru a arunca praf în ochii unor parteneri de dezvoltare, pentru care cuvântul reformă mai înseamnă ceva. Trei – pentru a încerca să-şi asigure un control politic cât mai mare asupra teritoriilor şi asupra resurselor administrative la nivel local”.

„Acum PAS se acoperă cu lozinci frumoase despre cum va creşte eficienţa autorităţilor locale şi despre cum vor fi economisiţi bani publici. Dar chiar şi cea mai elementară analiză arată că serviciile publice se vor îndepărta de cetăţeni, iar autorităţile locale vor fi şi mai dependente de cele centrale. Pentru că reforma iniţiată de PAS nu soluţionează cea mai mare problemă din acest domeniu – autogestiunea teritoriilor. Şi după această reformă teritoriile vor avea un potenţial de dezvoltare slab, vor rămâne dependente de autorităţile centrale, care vor continua să le discriminare, aşa cum fac şi în prezent.

Cu alte cuvinte, avem toate motivele să presupunem că PAS va păstra şi de această dată tradiţia cu care ne-a obişnuit deja în ultimii ani – în rezultatul reformelor lor, situaţia nu doar că nu se îmbunătăţeşte, ci se înrăutăţeşte”, mai afirmă Irina Vlah.

#Irina Vlah #primari #reforma administrativa

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.