Restricţiile de activitate impuse Partidului Republican „Inima Moldovei” vor expira pe data de 25 septembrie 2026, a anunțat Irina Vlah, liderul partidului, afirmând că lucrul acesta reiese din decizia Curţii de Apel Chişinău, care s-a pronunțat astăzi pe marginea solicitării Ministerului Justiţiei de limitare a activităţii formaţiunii.

Politiciana a amintit că, cu doar două zile înainte de alegerile parlamentare din data de 28 septembrie 2025, candidaţii Partidului Republican „Inima Moldovei” au fost excluşi din alegeri, totodată activitatea formaţiunii fiind limitată ca măsură asiguratorie, în baza unor suspiciuni de finanţare ilegală. ”Comisia Electorală Centrală a efectuat un amplu control financiar al activităţii Partidului Republican „Inima Moldovei”, care a durat timp de opt luni şi care a arătat că finanţarea formaţiunii este perfect legală”, spune ea.

”Partidul Republican „Inima Moldovei” atrage atenţia asupra faptului că şi Comisia de la Veneţia, în avizul său din luna martie a anului curent, a stabilit că un partid nu poate fi exclus din alegeri sau să i se limiteze activitatea doar în baza unor suspiciuni, fără a fi aduse probe concrete. Este regretabil că atât Parlamentul, cât şi Curtea Constituţională au ignorat avizul Comisiei de la Veneţia. Astfel, partidele din Moldova rămân expuse în continuare unor eventuale abuzuri grave, iar unica soluţie care le va rămânea va fi să-şi demonstreze dreptatea în judecată. Partidul Republican „Inima Moldovei” îşi reiterează şi pe această cale angajamentul de a continua lupta pentru ca Republica Moldova să devină un stat cu adevărat democratic şi de drept, cu o economie dezvoltată şi cu un înalt nivel de trai asigurat cetăţenilor”, a mai spus Vlah.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#curtea de apel #Inima Moldovei #Irina Vlah

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.