Decizia oficială că Suedia va solicita aderarea la Alianța Nord-Atlantică a fost luată luni de cabinetul de miniștri. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de prim-minsitra Magdalena Andersson.

Potrivit ei, majoritatea parlamentarilor suedezi au votat pentru intrarea în Alianța Nord-Atlantică. Conform TASS, țara urmează să depună o cerere scrisă pentru a-și confirma intenția.

„Ambasadorul suedez la NATO o depune curând. Atunci Suedia își va confirma dorința și capacitatea de a deveni membră a Alianței”, a declarat Andersson.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficiala consideră că măsura va fi cea mai bună decizie referitoare la securitatea statului. Potrivit premierului suedez, cererea va fi depusă împreună cu Finlanda, iar Rusia are putea să devină nemulțumită de asemenea intenție.

După înaintarea cererii, va urma procesul de ratificare a acestuia de către parlamentele a 30 de țări NATO. Când se face acest lucru, parlamentarii suedezi trebuie să aprobe protocolul de aderare. Întregul proces este estimat să dureze circa un an.

Amintim că președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a anunțat duminică, 15 mai curent, că țara sa va depune oficial cerere de aderare la NATO. Anterior, Dmitrii Medvedev susținea că asemenea decizii din partea Finlandei și Suediei ar însemna „noi dușmani” pentru Rusia.

#aderare la NATO #Finlanda #Magdalena Andersson #NATO #Suedia

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.