„Eu aveam un mare vis – voiam să-mi construiesc o casă cu grădină mare în care să îmbătrânesc, să-mi cresc nepoții. Era un vis pe care-l purtam în suflet de 10 ani. Înțelegeam că, cu salariul de la Pro TV, chiar dacă era bun, eu nu era să-mi construiesc această casă. Și când a venit oferta, ispita a fost foarte mare”. Dezvăluirile aparțin Nataliei Cheptene, care a plecat de la Pro TV în 2014 și a devenit purtătoarea de cuvânt al lui Ilan Șor. Timp de 1 an și cinci luni. Acum, este prezentatoarea celei mai urmărite și controversate emisiuni televizate din țară – „Vorbește Moldova” – de la Prime.

„Voiam să plec din televiziune, din cauza unei crize, de vârstă și de tot. I-am spus dă-mi voie să mă gândesc, pentru că însemna să pun punct unui capitol din viața mea – să ies din televiziune – așa îmi părea la acel moment. … La Șor m-am dus pentru bani. Îți dai seama că nu m-am dus pentru ideologie sau din mare dragoste și respect pentru acest om. Oamenii mă întrebau de ce ai plecat la el? Cum de ce? Pentru că mi-a dat un salariu pe care erau oameni numărați pe degete în aceasta țară și eu am plecat de la un salariu bun din Pro TV, de zeci de mii de lei. Eu nu știu dacă sunt acum oameni care primesc salariul pe care-l primeam eu la Pro TV în televiziune. Peste 20 de mii de lei? Da, până la 50 de mii de lei”, a dezvăluit Natalia Cheptene într-un interviu pentru Dorin Galben.

„În perioada când tu erai la Șor s-a furat miliardul… Da. Bine, eu nu știu când exact s-a furat. Eu pe cât de apropiată eram de acest om, pe atât nu cunoșteam nimic. Era 27 noiembrie. Ziua în care s-a introdus administrația specială la BEM și mă suna Soloviov de la Newsmaker: „Natalia, comentați vă rog ce se întâmplă”. Eu îl sunam pe domnul Șor și el îmi zicea să spun că nu este adevărat. Și eu spuneam: nu este adevărat. După asta am ieșit eu proastă, dar ce trebuia să fac…”, a povestit Natalia Cheptene.

– Aveai la el un salariu mai mare de 50 de mii de lei?
– Daa…
– Tu spui atât de încrezător, încât te duce cu gândul la o sumă mult mai mare.

Întrebată dacă a zburat vreodată cu avionul privat al lui Ilan Șor, a răspuns că de două ori: „Eram ca Cenușăreasa”

A povestit că 1 an și cinci luni a trăit într-un stres continuu, că erau zile în care secretara lui Ilan Șor anunța despre anumite ședințe la ora 01:00 noaptea și echipa putea uneori să stea sub ușa cabinetului la ora 04:00 dimineața, pentru că avea o întâlnirea importantă. Avea o stare de preinfarct. A înțeles că nu mai rezistă.

– De ce nu ai plecat imediat?
– Pentru că încă nu am câștigat suficienți bani pentru visul meu.
– Ești foarte sinceră.
– Zi-mi te rog care este greșeala mea sau cu astfel de oameni nu trebuie să lucreze nimeni? Da, eu într-un fel am fost avocatul diavolului, dar hai să recunoaștem avocații, când își apără clienții, o fac pentru bani, chiar dacă clientul lui este vinovat. Totodată, mă asigura că gaura din BEM a fost făcută de fosta administrație, de pe timpul lui Voronin. Nici azi nu știu care este adevărul. Tu știi adevărul?

Plecarea de la Șor a fost o înțelegere comună. Cu întârziere, dar și-a primit salariul și din capitalul adunat a reușit să-și construiască casa la care a visat. De ce a vândut-o mai târziu, aflați în interviul integral.

#Ilan Șor #Natalia Cheptene #salariu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.