Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat un plan propus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu pentru ocuparea Gaza City, a anunţat vineri, 8 august, biroul prim-ministrului.

De asemenea, Cabinetul de securitate al Israelului a adoptat şi cinci principii pentru încheierea războiului din Gaza. Acestea includ dezarmarea Hamas, returnarea ostaticilor – vii şi morţi –, demilitarizarea Gazei, controlul de securitate israelian în enclavă şi înfiinţarea unei „administraţii civile alternative”. Israelul a precizat că o astfel de administraţie nu va fi formată nici de Hamas, nici de Autoritatea Palestiniană.

Imagini surprinse de un satelit comercial arată că armata israeliană concentrează trupe şi echipamente în apropierea frontierei cu Gaza, care ar putea sprijini o posibilă nouă invazie terestră în enclava palestiniană, potrivit a trei oficiali americani şi unui fost oficial care a vizionat imaginile. Imaginile arată mişcări şi formaţiuni de trupe pe care cele patru surse le-au recunoscut ca semne ale unei operaţiuni terestre majore iminente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu este clar dacă israelienii intenţionează cu adevărat să înceapă o nouă ofensivă în Gaza sau dacă această mişcare este o tactică de negociere sau de presiune. Dacă va avea loc o nouă operaţiune militară, aceasta ar putea include eforturi de recuperare a ostaticilor deţinuţi de Hamas şi extinderea asistenţei umanitare în zonele din afara conflictului.

#Gaza #Israel #ocupare #plan

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.