Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene. Revizuirea se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, pentru că pune față în față ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile la energie, transmite presa română.
Ce este ETS
ETS este sistemul prin care industria grea plătește pentru poluarea produsă. Aceste industrii generează aproximativ 40% din emisiile UE. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate — cu cât poluează mai mult, cu atât plătesc mai mult.
Unele industrii primesc certificate gratuite, ca să nu-și mute producția în țări cu reguli de mediu mai relaxate. Certificatele gratuite urmau să dispară complet până în 2039, dar Comisia propune acum ca ele să continue, condiționat, din cauza temerilor legate de competitivitate.
De ce se schimbă sistemul acum
ETS a fost introdus în 2005 și a redus cu 50% emisiile din sectoarele acoperite. UE și-a asumat însă ținte tot mai ambițioase — reducere de 55% până în 2030, neutralitate climatică până în 2050 și un nou obiectiv de reducere de 90% până în 2040 — motiv pentru care Comisia spune că sistemul trebuie adaptat.
Ce industrii sunt vizate
Oțel, fier, ciment, produse chimice, rafinării, hârtie, sticlă, ceramică și aluminiu. Aviația și transportul maritim sunt incluse parțial, iar din 2029 vor plăti și zborurile internaționale care sosesc din destinații situate la mai puțin de 5.000 km. Banii obținuți ar trebui direcționați spre tehnologii curate, pentru finanțarea tranziției verzi.
Ce e în joc
Sistemul a generat, de la înființare, venituri de 265,7 miliarde de euro pentru statele membre. Comisia vrea acum ca statele să aloce cel puțin 50% din acești bani strict pentru decarbonizare — o măsură care ar putea întâmpina rezistență, pentru că mulți au folosit până acum banii pentru bugetul general.
Cine e pro și cine e contra
Industria chimică și alte sectoare grele acuză sistemul de prețuri mari la energie și închiderea unor fabrici, mai ales după renunțarea la gazele rusești. Italia a cerut eliminarea ETS, iar Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia s-au opus costurilor ridicate.
De partea opusă, Portugalia, Spania, Danemarca și Finlanda susțin păstrarea sistemului, pentru că veniturile finanțează tranziția climatică. Chiar și unele companii care au investit deja în tehnologii curate preferă un ETS mai puternic, temându-se că eliminarea lui ar compromite investițiile făcute.
Ce urmează
Propunerea ajunge acum la Consiliul UE și Parlamentul European, care vor începe negocierile după vacanța de vară. Comisia se așteaptă ca reforma să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE.
