Israelul își redeschide din nou granițele și primește turiști începând cu 1 noiembrie 2021

De la 1 noiembrie Israelul primește din nou turiști străini, dar în condiții stricte. Călătorii din toate ţările vor putea intra cu un certificat de vaccinare nu mai vechi de şase luni, au anunțat autorităţile. În plus, li se va cere și dovada unui test PCR negativ, făcut cu maximum 72 de ore înainte de plecare.

Premierul Naftali Bennett indicase săptămâna trecută intenţia guvernului său de a redeschide ţara pentru turiştii străini la 1 noiembrie, însă această măsură nu fusese încă validată de autorităţi.

Miercuri, biroul de presă al guvernului a informat despre noi măsuri legate de pandemie, redeschiderea frontierelor pentru călătorii străini şi simplificarea procesului de intrare pentru israelieni şi forţa de muncă.

Condiții de călătorie în Israel

Călătorii provenind din toate ţările vor putea călători în Israel fără a fi nevoie să solicite mai întâi un permis de intrare, dar cu condiţia să prezinte un certificat de vaccinare nu mai vechi de şase luni, au spus autorităţile. Călătorilor li se va cere, de asemenea, să prezinte un test PCR făcut cu maxim 72 de ore înainte de plecare şi să facă un al doilea test la sosire. După confirmarea faptului că acest al doilea test este negativ, rezultat obţinut în general în mai puţin de 24 de ore, carantina călătorilor va fi ridicată.

Israelul va recunoaşte vaccinurile Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca, Johnson & Johnson, Sinovac şi Sinopharm, dar din 15 noiembrie, Sputnik V.

Săptămâna trecută, premierul Bennett nu a menţionat Sputnik V în lista vaccinurilor recunoscute. Câteva ore mai târziu, Bennett s-a deplasat în Rusia pentru o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin. Presa israeliană a considerat adăugarea Sputnik-ului pe lista vaccinurilor recunoscute drept un gest diplomatic al autorităţilor faţă de aliatul rus, scrie Agerpres.

Aproximativ 5,7 milioane de israelieni, dintre care peste 80% adulţi, au fost vaccinaţi cu ambele doze ale vaccinului Pfizer, iar 3,9 milioane cu a treia doză.

Guvernul israelian analizează posibilitatea scăderii vârstei vaccinării la cinci ani.

#Israel #Covid

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în cadrul unui interviu pentru BBC, că nu consideră că în România se resimte „oboseala” de pe urma războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și că această țară vecină cu România trebuie susținută în următoarele săptămâni și luni, care sunt „cruciale”. În plus, „trebuie să ajutăm Republica Moldova să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul”, a spus oficialul.

Moderator: Haideți să revenim la efectele războiului și haideți să vorbim despre Republica Moldova. În opinia dumneavoastră, Rusia continuă să se amestece, să tulbure apele în Moldova?

Bogdan Aurescu: „Da, din păcate, presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova a crescut în ultimele săptămâni și luni, iar acest lucru este foarte vizibil din amenințările care îi vizează pe oficialii moldoveni, care vizează Guvernul din Republica Moldova și deciziile Guvernului din Republica Moldova, care este un Guvern pro-reformă, foarte pro-european”.

Moderator: V-ați strâns și mai mult legăturile cu acest Guvern pe partea de piață financiară, dar și în ce privește împărtășirea unor aspirații pe termen lung. Vă doriți să vedeți, într-o bună zi, Moldova în UE.

Bogdan Aurescu: „Absolut”.

Moderator: Dar vă doriți și să vedeți Moldova ca parte din România? Ați dori, în final, ca Moldova să se unească cu România?

Bogdan Aurescu: „Dorim să vedem unirea Republicii Moldova cu România în interiorul Uniunii Europene, prin obținerea, de către Republica Moldova, a statutului de membru UE, ca stat independent. Noi asta este ceea ce susținem”.

Moderator: Dar între timp, așa cum spuneți, rușii, și spuneți că există dovezi dar, că veni vorba, nu știu la ce dovezi faceți referire, continuă să se amestece și să tulbure apele. Puteți să detaliați?

Bogdan Aurescu: „Există declarații publice ale Ministrului de Externe al Rusiei, ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Le puteți verifica, sunt publice”.

Moderator: Ce am văzut eu a fost că Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat Moldova, spunând că Rusia a fost și rămâne, citez, “o parte care a dat dovadă de responsabilitate cu privire la Transnistria”. Știm că Rusia menține peste 1.000 de militari în Transnistria, care este un fel de enclavă autoproclamată pe teritoriul Moldovei.

Bogdan Aurescu: „Aflată sub control rusesc”.

Moderator: El spune, și mă refer la Peskov, “îi sfătuim pe omologii noștri moldoveni să aibă mare atenție” și mai spune că “Moldova se confruntă cu o isterie anti-rusească”. Cât de mult vă temeți că acest conflict se va extinde asupra Moldovei?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că există un pericol la adresa Republicii Moldova, din perspectiva unui posibil atac militar din partea Rusiei la adresa acestei țări, dar cred că deja există alte moduri în care, să spunem, în materia de instrumente hibride, pe care Rusia le utilizează. Iar aceste aspecte au fost deja dezvăluite de către autoritățile din Republica Moldova. Grupuri de persoane angajate și plătite de forțe pro-ruse, care încearcă să destabilizeze țara, organizând proteste plătite din bani rusești. Acestea sunt informații făcute publice de autoritățile din R. Moldova. Până acum, autoritățile și Guvernul Republicii Moldova au reușit să gestioneze cu calm și în mod responsabil aceste provocări. Dar eu cred, și discutam zilele acestea și cu omologul meu britanic și cu secretarul apărării Wallace, că este important să continuăm susținerea în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova, a consolidării capacității sale de apărare; chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru, fără vreo intenție de a se alătura NATO, este, totuși, important să îi ajutăm să își consolideze securitatea”.

Moderator: În caz de instabilitate în Moldova, poate chiar și violențe, trupele române ar interveni?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că se pune așa problema, cred că autoritățile din Republica Moldova sunt capabile să gestioneze securitatea țării. Ce trebuie să facem este să îi ajutăm să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul. Iar acest aspect a fost deja asumat ca atare la nivelul NATO, la nivelul UE și la nivelul parteneriatelor directe dintre unele state membre NATO și UE, cu Republica Moldova”.