Cine suntem și de unde venim? Cine au fost bunicii și străbunicii noștri? La prima vedere par întrebări simple, dar pentru mulți cetățeni ele au devenit complicate și dureroase. Generații întregi au crescut între istorii diferite, manuale schimbate și identități puse sub semnul întrebării.

Mulți moldoveni nu își cunosc adevăratul dosar identitar, nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că adevărul despre rădăcinile noastre a fost adesea ascuns, denaturat sau politizat. Unii ne-au spus că suntem diferiți, alții că trebuie să uităm cine am fost. În tot acest timp, oamenii au rămas împărțiți între Est și Vest, între frică și speranță, între propagandă și adevăr.

O societate care nu își cunoaște trecutul devine ușor de dezbinat și de manipulat. De aceea, poate cea mai importantă întrebare nu este doar cine am fost, ci cine vrem să fim de acum înainte. Iar răspunsul îl putem găsi doar prin adevăr, memorie și curajul de a ne privi istoria fără frică.

De ce, la aproape 35 de ani de independență, R. Moldova încă nu a reușit să ajungă la un consens asupra propriei identități istorice și geopolitice? De ce 9 mai continuă să împartă societatea între nostalgia sovietică și viitorul european? Poate exista consens larg într-un stat în care politicienii folosesc istoria și geopolitica pentru a diviza oamenii în campanii electorale?

Ce trebuie să se întâmple pentru ca oamenii din R. Moldova să nu mai fie obligați să aleagă între Est și Vest, ci să poată trăi într-un stat sigur, prosper și respectat?
Integrarea în Uniunea Europeană poate rezolva problema transnistreană?

De ce Rusia continuă să aibă o influență atât de puternică în R.Moldova? Cât de aproape sau cât de departe este R. Moldova de reîntregirea cu România?

Unirea cu România mai este un proiect realist sau a devenit doar un ideal simbolic?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 8 mai, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Octavian Țîcu, istoric, fost deputat și fost ministru, fost boxer de performanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.