Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

ISW: Nu există dovezi ale unui atac ucrainean asupra reședinței lui Putin de la Valdai

30 Dec. 2025, 13:24
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
30 Dec. 2025, 13:24 // În Lume //  Realitatea.md

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) afirmă că nu există dovezi care să confirme presupusul atac ucrainean asupra reședinței președintelui rus Vladimir Putin de la Valdai, în regiunea Novgorod, anunțat de Moscova pentru data de 29 decembrie.

Potrivit analiștilor, „circumstanțele presupusului atac din 29 decembrie asupra palatului lui Putin de la Valdai, lângă Novgorod, nu sunt conforme cu tiparul dovezilor observate atunci când forțele ucrainene desfășoară atacuri în Rusia”.

ISW subliniază că raidurile ucrainene confirmate pe teritoriul Rusiei generează, de regulă, dovezi vizibile în surse deschise, precum imagini video geolocalizate cu explozii, incendii, fum sau activitatea apărării antiaeriene, precum și declarații ale autorităților locale sau relatări ale presei.

„ISW nu a observat niciun astfel de material video și nici relatări locale sau regionale despre atacuri ucrainene în apropierea reședinței lui Putin care să coroboreze afirmația lui Lavrov”, se arată în analiză, transmite Antena 3 CNN.

Experții mai notează că „afirmația lui Lavrov privind doborârea a 89 de drone ucrainene deasupra regiunii Novgorod este, de asemenea, incoerentă cu declarația Ministerului rus al Apărării, potrivit căreia forțele ruse ar fi doborât 47 de drone ucrainene deasupra regiunii în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, ceea ce slăbește și mai mult afirmația”.

Totodată, Moscova „nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmației sale”, adaugă ISW, care concluzionează că „Kremlinul ar putea dori să folosească acest presupus atac pentru a justifica refuzul său față de orice propunere de pace care ar putea rezulta din recentele discuții bilaterale dintre Statele Unite și Ucraina și multilaterale dintre Statele Unite, Ucraina și Europa”.

Publicația rusă de opoziție Sota a relatat că locuitorii din Valdai nu au auzit sunete ale apărării antiaeriene în noaptea presupusului atac, iar dronele ar fi trebuit să traverseze un spațiu aerian rusesc intens protejat.

Sota a menționat că Ucraina ar fi putut lovi reședința lui Putin „printr-un miracol” sau printr-o neglijență militară deliberată a Rusiei.

În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins afirmația privind atacul și a avertizat că Rusia ar putea folosi acest pretext pentru a justifica atacuri asupra Kievului și a instituțiilor guvernamentale ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.