Trupele Kievului au continuat contraofensiva duminică în cel puțin patru sectoare ale liniei frontului și avut câștiguri teritoriale mici, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului. Cu toate acestea, șeful Centrului de informații al forțelor de apărare estoniene, colonelul Margo Grosberg, crede că armata ucraineană face o pauză pentru a reevalua tactica pentru viitoarele operațiuni.

Imagini geolocalizate sugerează că forțele ucrainene au făcut progrese limitate pe o rază de 30 km la sud de Kreminna, notează ISW.

Șeful administrației militare a orașului Avdiivka, Vitalii Barabaș, a informat că forțele ucrainene au avansat mai mult de un kilometru la nord de Avdiivka, pe linia frontului din orașul Donețk, în ultimele două săptămâni.

Surse rusești au afirmat că forțele ucrainene au desfășurat operațiuni de contraofensivă la sud, sud-vest și sud-est de Velika Novosilka, la granița administrativă dintre vestul regiunii Donețk și estul regiunii Zaporojie, și au făcut unele progrese localizate.

Trupele ucrainene ar fi intrat într-un sat din Zaporojie

Forțele ucrainene au continuat operațiunile de contraofensivă în vestul regiunii Zaporojie, iar imagini geolocalizate sugerează că forțele ucrainene au intrat în partea de vest a satului Peatîhatkî, aflat la 41 km sud-est de orașul Zaporojie.

Purtătorul de cuvânt al Grupului de forțe ucrainene Tavrisk, căpitanul Valerii Șerșen, a declarat că forțele ruse continuă să contraatace în vestul regiunilor Donețk și Zaporojie a și că forțele ucrainene au „mult de lucru”.

Primarul ucrainean al orașului ucrainean Melitopol, Ivan Fedorov, a afirmat că forțele ruse continuă să transfere personal și echipament militar greu din jurul Nova Kahovka și Kahovka din estul regiunii Herson către linia de front din regiunea Zaporojie, via Melitopol. Este posibil ca forțele ucrainene să întrerupă temporar operațiunile de contraofensivă pentru a-și reevalua tacticile pentru viitoarele operațiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, șeful Centrului de informații al forțelor de apărare estoniene, colonelul Margo Grosberg, a declarat pe vineri că el apreciază că „nu vom vedea o ofensivă în următoarele șapte zile. Publicația The Wall Street Journal a relatat sâmbătă că forțele ucrainene „și-au întrerupt în mare parte avansările în ultimele zile”, în timp ce comandamentul ucrainean își reexaminează tacticile.

Pauză operațională nu înseamnă sfârșitul contraofensivei

Aceste informații sunt în concordanță cu observațiile recente ale ISW cu privire la amploarea și abordarea contraatacurilor ucrainene localizate în sudul și estul Ucrainei. ISW notează că a observat anterior că Ucraina nu a angajat încă majoritatea forțelor sale disponibile în operațiuni de contraofensivă și nu și-a lansat încă efortul principal.

Pauzele operaționale sunt o caracteristică obișnuită a întreprinderilor ofensive majore, iar această pauză nu înseamnă sfârșitul contraofensivei ucrainene. Colonelul Grosberg a subliniat că forţele ucrainene desfăşoară o etapă preliminară a unei operaţiuni ofensive, al cărei scop este identificarea punctelor slabe ale apărării ruse.

Trupele ucrainene au inițiativa

„Evident, iniţiativa este în mâinile forţelor ucrainene, ceea ce înseamnă că ele însele aleg momentul, locul şi mijloacele prin care intenţionează să atace unităţile inamice, în măsura în care capabilităţile ofensive le permit”, a spus înaltul responsabil militar estonian, care nu crede că ofensiva ucraineană „ar stagna”.

În schimb, oficiali ucraineni, precum ministrul adjunct al apărării Hanna Maliar, au confirmat că operațiunile de contraofensivă sunt în curs de desfășurare. Iar soldați din Brigăzile 81 și 57 au declarat pentru Kyiv Independent că forțele ucrainene sunt în mișcare, avansând încet spre forțele rusești din regiunea Donețk.

Cât echipament occidental ar fi pierdut Ucraina de la începutul contraofensivei

Armata ucraineană a pierdut mai puțin de 10% din echipamentul occidental furnizat în luptele cu invadatorii ruși, a declarat comandantul serviciului de informații al forțelor de apărare estoniene, colonelul Margo Grosberg, într-un interviu acordat postului de știri estonian ERR, potrivit The New Voice of Ukraine.

El a precizat că această cifră ar putea crește, deoarece pierderile de echipamente sunt o consecință inevitabilă a oricăror acțiuni ofensive.

Grosberg a evidențiat protecția superioară oferită de echipamentele occidentale soldaților, care permite adesea echipajelor să supraviețuiască și să evite răni grave chiar și atunci când echipamentele devin nefuncționale.

#echipaje #razboi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.