Comisia Afaceri Externe și Comunitare a Camerei Deputaților a Parlamentului Italiei a adoptat miercuri, 6 septembrie curent, cu unanimitate de voturi rezoluții privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova. Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, și președinta Maia Sandu au venit cu câte un mesaj pe contul lor de Twitter.

„În ultimii ani, Moldova și-a exprimat în mai multe rânduri dorința de a adera rapid la Uniunea Europeană, conformându-se standardelor cerute și atingând un nivel foarte înalt de colaborare în diverse domenii. Mai mult, încă din primele zile ale agresiunii ruse împotriva Ucrainei, Moldova a luat o poziție consecventă cu Uniunea Europeană condamnătoare și a demarat un proces intern care vizează creșterea autonomiei și independenței sale, inclusiv a independenței economice, față de puternicele influențe ruse datorate poziţia geografică, la componenţa complexă etno-lingvistică a populaţiei şi la anterioară apartenenţă la Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”, apreciază deputații italieni în documente.

„După cum a reieșit în misiunea pe care o delegație a Comisiei Europene a desfășurat-o la Chișinău în iunie 2023, Moldova a renunțat fără dificultate la aprovizionarea cu energie din Transnistria, o regiune de est separatistă și pro-rusă aflată deja sub controlul militar al Rusiei, pentru a se baza pe rețele europene. În plus, prezenţa contingentelor militare ruse în această zonă a fost deja condamnată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei într-o rezoluţie din 15 martie, care a definit Transnistria drept regiune „ocupată” de Rusia”, se mai menționează în aceleași documente.

La fel, deputații italieni au apreciat progresele reformelor interne, „în domeniul reformelor interne, Moldova înregistrează progrese excelente și pentru că există o majoritate solidă a populației în favoarea aderării la Uniunea Europeană și a proceselor de modernizare necesare în acest scop”.

„Este esențial, ca și procesul de integrare aflat în derulare pentru Balcanii de Vest, ca Uniunea Europeană să-și exprime clar dorința de a încheia procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană cât mai curând posibil, ca parte a unui proces bazat pe merit și pe reforme. Aceasta știind că orice incertitudine ar avea ca rezultat o răcire a inițiativelor de cooperare cu posibile consecințe și în domeniul politicii externe. Italia și Moldova sunt legate în mod deosebit și de prezența pe teritoriul nostru a unei mari comunități moldovenești – una dintre cele mai importante din țara noastră și prima comunitate din lume cu peste 100 de mii de cetățeni – și de o prezență puternică a investițiilor italiene în Moldova, care fac din Italia unul dintre principalii parteneri economici, al doilea ca număr de companii înregistrate și capital investit”.

Astfel, acum Guvernul Italiei urmează să reafirme, în toate forurile europene și internaționale, sprijinul deplin al Italiei pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, susținând concluzia pozitivă a acesteia; să promoveze, și prin acorduri bilaterale, o mai mare cooperare și relații diplomatice mai strânse cu Republica Moldova, inclusiv pentru a sprijini reformele necesare aderării acesteia și pentru a încuraja investiții publice și private mai mari în țară; să dezvolte în special cooperarea în domeniile cultural, economic și de formare între cele două țări, inclusiv prin valorificarea și implicarea comunității moldovenești prezente în Italia.

Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a salutat deciziile luate. Potrivit oficialului, „acest lucru demonstrează un semn puternic de solidaritate și prietenie”. La rândul său, sefa statului a apreciat sprijinul Italiei „pentru călătoria noastră către UE și angajamentul de a îmbunătăți relațiile bilaterale”.

Warmly welcome the decisions made by the Foreign & European Affairs committee of the Italian Parliament, where they unanimously voted in favour of supporting Moldova’s EU membership process.

This demonstrates a strong sign of solidarity & friendship.@Antonio_Tajani @ItalyMFA

— Nicu Popescu (@nicupopescu) September 7, 2023

Amintim că, la 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată după ce cererea sa de aderare a fost depusă în martie a aceluiași an. Din 2016 este în vigoare un acord de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova, semnat în 2014, care include o zonă de liber schimb profundă și cuprinzătoare, pentru care se desfășoară permanent întâlniri comune pentru monitorizarea progresului înregistrat în domeniul cooperării economice și discutarea cooperării. privind justiția, libertatea și securitatea, politica externă și de securitate comună.

#Guvern #integrarea UE #Italia #parlament #Republica Moldova #rezolutie #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.