Problema nivelului de apă în râurile Nistru și Prut, precum și cooperarea în acest sens între Republica Moldova cu țările vecine, au fost abordate de către ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, informează Realitatea.md.

Ministra a susținut un discurs la Sesiunea de nivel înalt în cadrul Conferinței Părților Convenției privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, ce se desfășoară la Geneva.

Cantaragiu a reconfirmat angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a pune în aplicare în mod eficient Convenția și de a asigura coerența în promovarea politicilor de cooperare transfrontalieră în domeniul gestionării apei și protecției apelor transfrontaliere ale Nistrului și Prutului, în beneficiul populației, economiei și ecosistemelor. De asemenea, ministra Mediului a vorbit despre provocările cu care se confruntă țara noastră, în vederea asigurarea sustenabilității bazinului râului Nistru, menționând impactul funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean situat în bazinul superior al râului Nistru.

„Studiile recente realizate de un grup de savanți și experți cu privire la impactul complexului hidroenergetic Nistrean asupra râului Nistru arată că există un impact asupra calității apei și asupra ecosistemelor la cel puțin 150 km în aval de baraj. Pentru a fi verde, tehnologia utilizată nu ar trebui să dăuneze ecosistemelor și nu ar trebui să afecteze cursurile de apă. Dezvoltarea unui mecanism de compensare pentru pierderea serviciilor ecosistemice ar oferi posibilitatea reabilitării ecosistemelor în aval de barajul construit în scopuri hidroenergetice. Furnizarea mecanismului de compensare ar trebui să facă parte din orice acord bilateral sau multilateral între țări pentru utilizarea durabilă a cursurilor de apă transfrontaliere în scopuri hidroenergetice”, a menționat Iuliana Cantaragiu.

Astfel, în cadrul discuțiilor s-a reflectat asupra modului în care aderarea la Convenția privind apa și punerea în aplicare a acesteia pot contribui la pace și cum se poate accelera progresul pentru a aborda provocările persistente din cooperarea transfrontalieră în domeniul apei pentru a realiza ODD-uri privind apa și pacea.

„Pentru Guvernul Republicii Moldova este o prioritate cooperarea cu Ucraina și România, pentru a reduce nivelul de poluare și a menține fluxul de apă al râurilor Nistru și Prut. Cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina privind utilizarea durabilă și protecția râului Nistru este asigurată prin Comisia interguvernamentală creată în acest scop. În ceea ce privește râul Prut, elaborarea și semnarea unui acord trilateral între România, Republica Moldova și Ucraina și înființarea unui organism comun pentru gestionarea durabilă și protecția râului Prut ar fi cea mai potrivită cale de urmat. Cu sprijinul Convenției, ne propunem prevenirea degradării și restaurării ecosistemelor, menținerea fluxului natural și a volumului apei, conservarea biodiversității, precum și prevenirea și atenuarea consecințelor cauzate și de factori antropici”, a mai adăugat șefa de la Mediu.

Sesiunea a fost organizată în două panouri tematice: cooperarea transfrontalieră în domeniul apei – un catalizator pentru pace și accelerarea progresului în cooperarea transfrontalieră în domeniul apei pentru a realiza o dezvoltare durabilă.

Obiectivul a fost de a discuta și a evidenția rolul cooperării transfrontaliere în domeniul apei în încurajarea încrederii, stabilității și păcii.

Totodată, evenimentul a constituit o platformă de nivel înalt pentru un dialog deschis cu privire la rolul apei în dezvoltarea durabilă, integrarea regională, cooperarea și pacea în bazinele transfrontaliere.

#apa #Iuliana Cantaragiu #malul Nistrului #protectia mediului #Prut

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.