Problema nivelului de apă în râurile Nistru și Prut, precum și cooperarea în acest sens între Republica Moldova cu țările vecine, au fost abordate de către ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, informează Realitatea.md.

Ministra a susținut un discurs la Sesiunea de nivel înalt în cadrul Conferinței Părților Convenției privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, ce se desfășoară la Geneva.

Cantaragiu a reconfirmat angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a pune în aplicare în mod eficient Convenția și de a asigura coerența în promovarea politicilor de cooperare transfrontalieră în domeniul gestionării apei și protecției apelor transfrontaliere ale Nistrului și Prutului, în beneficiul populației, economiei și ecosistemelor. De asemenea, ministra Mediului a vorbit despre provocările cu care se confruntă țara noastră, în vederea asigurarea sustenabilității bazinului râului Nistru, menționând impactul funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean situat în bazinul superior al râului Nistru.

„Studiile recente realizate de un grup de savanți și experți cu privire la impactul complexului hidroenergetic Nistrean asupra râului Nistru arată că există un impact asupra calității apei și asupra ecosistemelor la cel puțin 150 km în aval de baraj. Pentru a fi verde, tehnologia utilizată nu ar trebui să dăuneze ecosistemelor și nu ar trebui să afecteze cursurile de apă. Dezvoltarea unui mecanism de compensare pentru pierderea serviciilor ecosistemice ar oferi posibilitatea reabilitării ecosistemelor în aval de barajul construit în scopuri hidroenergetice. Furnizarea mecanismului de compensare ar trebui să facă parte din orice acord bilateral sau multilateral între țări pentru utilizarea durabilă a cursurilor de apă transfrontaliere în scopuri hidroenergetice”, a menționat Iuliana Cantaragiu.

Astfel, în cadrul discuțiilor s-a reflectat asupra modului în care aderarea la Convenția privind apa și punerea în aplicare a acesteia pot contribui la pace și cum se poate accelera progresul pentru a aborda provocările persistente din cooperarea transfrontalieră în domeniul apei pentru a realiza ODD-uri privind apa și pacea.

„Pentru Guvernul Republicii Moldova este o prioritate cooperarea cu Ucraina și România, pentru a reduce nivelul de poluare și a menține fluxul de apă al râurilor Nistru și Prut. Cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina privind utilizarea durabilă și protecția râului Nistru este asigurată prin Comisia interguvernamentală creată în acest scop. În ceea ce privește râul Prut, elaborarea și semnarea unui acord trilateral între România, Republica Moldova și Ucraina și înființarea unui organism comun pentru gestionarea durabilă și protecția râului Prut ar fi cea mai potrivită cale de urmat. Cu sprijinul Convenției, ne propunem prevenirea degradării și restaurării ecosistemelor, menținerea fluxului natural și a volumului apei, conservarea biodiversității, precum și prevenirea și atenuarea consecințelor cauzate și de factori antropici”, a mai adăugat șefa de la Mediu.

Sesiunea a fost organizată în două panouri tematice: cooperarea transfrontalieră în domeniul apei – un catalizator pentru pace și accelerarea progresului în cooperarea transfrontalieră în domeniul apei pentru a realiza o dezvoltare durabilă.

Obiectivul a fost de a discuta și a evidenția rolul cooperării transfrontaliere în domeniul apei în încurajarea încrederii, stabilității și păcii.

Totodată, evenimentul a constituit o platformă de nivel înalt pentru un dialog deschis cu privire la rolul apei în dezvoltarea durabilă, integrarea regională, cooperarea și pacea în bazinele transfrontaliere.

#apa #Iuliana Cantaragiu #malul Nistrului #protectia mediului #Prut

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.