Fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, atrage atenția asupra faptului că extinderea continuă a numărului secțiilor de votare pentru diaspora nu poate fi un proces nelimitat. Potrivit lui, există riscul ca, în viitor, influența alegătorilor din afara țării să depășească influența celor care locuiesc în Republica Moldova și suportă direct consecințele deciziilor politice.

„Creșterea numărului secțiilor de votare peste hotare nu poate avea loc la infinit. În viitor, vom ajunge la etapa când numărul alegătorilor din afara țării se va apropia de numărul alegătorilor din țară. Practica internațională arată că dacă este 1/3 la 2/3 deja statul întreprinde măsuri de comprimare a votului pentru cetățenii din afara țării pentru că influența lor este prea mare. Se prezumă că în cazul unui cetățean care stă în Italia și alege un politician din Republica Moldova, acest vot nu se răsfrânge direct asupra lui. Adică, nu are consecința directă a votului”, a declarat Iurie Ciocan în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Ciocan a precizat că poziția sa nu trebuie interpretată ca o opoziție față de votul în diaspora, ci ca un apel la găsirea unui echilibru.

”Să nu fie perceput că eu nu susțin votul în afara țării. Nu. Eu am fost un promotor și am implementat pe larg votul în diaspora, dar noi deja de apropiem de o anumită limită și va trebui să luăm decizii mai grele. Nimeni din politicieni nu discută asta. Nu trebuie de admis ca influența alegătorilor din afara țării să domine influența celor din țară și asupra cărora nemijlocit se răsfrâng acțiunile guvernării”, a mai spus Ciocan.

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru cetățenii din diaspora s-a decis deschiderea a 301 secții de votare. De asemenea, pentru cetățenii din regiunea transnistreană, pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale vor fi deschise 12 secții de votare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri 2025 #diasporă #Iurie Ciocan

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.