Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Iurie Ciocan: Românii din R. Moldova sunt prea mulți ca să n-aibă propria voce în Parlamentul de la București

26 Nov. 2024, 11:01
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
26 Nov. 2024, 11:01 // Politica //  Realitatea.md

Liderul PSD România în Republica Moldova, Iurie Ciocan, candidatul social-democraților la alegerile parlamentare din 1 decembrie, le-a transmis un mesaj cetățenilor români din stânga Prutului care au votat la alegerile prezidențiale de duminică. El le-a mulțumit pentru participarea masivă la alegeri și le-a atras atenția că urmează alegerile parlamentare, care contează foarte mult, îndemnându-i să-l susțină, astfel încât să aibă propria voce în legislativul de la București. 

„În primul rând, vă mulțumesc pentru mobilizarea fără precedent la alegerile prezidențiale din România. Am demonstrat că suntem nu doar niște cifre statistice, ci cetățeni reali, care participă nemijlocit la viața social-politică a țării și care au un cuvânt greu de spus în momente cheie. Iar acest lucru este extrem de important. 

În al doilea rând, mulțumesc în particular fiecărui alegător care a votat pentru Marcel Ciolacu și Partidul Social Democrat. Este un vot matur și responsabil, care reflectă o înțelegere profundă a realităților în care trăim. Acest vot mai demonstrează că multă lume conștientizează cât de important este ca punțile pe care am început să le construim între București și Chișinău să fie păstrate și consolidate”, a scris Iurie Ciocan. 

În plus, el le-a amintit alegătorilor cu cetățenie română că, în mai puțin de o săptămână, vor avea loc alegerile parlamentare, de al căror rezultat vor depinde foarte multe lucruri. 

„Vă îndemn să nu lăsați mâinile în jos și să vă mobilizați în număr și mai mare. Românii din Republica Moldova trebuie să aibă reprezentare directă în Parlamentul României, suntem prea mulți ca să nu avem o voce care să vorbească acolo în numele nostru.

Eu, Iurie Ciocan, cetățean român din Republica Moldova, sunt astăzi printre foarte puținii candidați din circumscripția arondată românilor din Republica Moldova și diasporă, care îmi asum acest rol. Ceilalți candidați din circumscripția noastră sunt străini de grijile și nevoile noastre. De aceea, vă îndemn, cu respect și responsabilitate, să mă susțineți la alegerile din 1 decembrie și să-mi acordați votul de încredere. Iar eu, la rândul meu, mă angajez să apăr și să promovez interesele fiecăruia dintre Dumneavoastră. 

Vă chem așadar duminică, pe 1 decembrie, să votați pentru PSD și pentru mine, Iurie Ciocan, care voi fi moldoveanul vostru în Parlamentul României!”, se mai spune în mesajul candidatului PSD, Iurie Ciocan.

CMF 11240017

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.