Iute Group, grup bancar fondat în Estonia, a obținut aprobarea Băncii Naționale a Ucrainei și a semnat un acord care îi permite să continue procesul de înființare a unei bănci digitale în Ucraina.

Anterior, Iute Group a câștigat o licitație deschisă organizată de Fondul de Garantare a Depozitelor din Ucraina. Ulterior, a fost obținută aprobarea Băncii Naționale a Ucrainei și a fost semnat un acord care permite preluarea unor active selectate și a obligațiilor aferente depozitelor ale RWS Bank, inclusiv transferul a aproximativ 13.000 de clienți retail.

Tarmo Sild, CEO al Iute Group, a declarat că obținerea aprobării de reglementare și semnarea acordului marchează trecerea de la faza de pregătire la cea de implementare.

„Următoarele etape vizează capitalizarea băncii, formarea echipei inițiale și asigurarea conformității cu cerințele Băncii Naționale a Ucrainei pentru demararea operațiunilor curente. Estimăm lansarea operațiunilor bancare complete și inițierea atragerii de noi clienți în primul trimestru al anului 2027”, a declarat Sild.

Potrivit lui Sild, extinderea geografică face parte din strategia Iute de a construi o bancă digitală pentru nevoile financiare cotidiene ale clienților din Europa de Sud-Est.

„Decizia de a intra pe piața din Ucraina se bazează pe încrederea noastră în viitorul țării și în rolul acesteia în spațiul economic european. Privim Ucraina ca pe o oportunitate majoră de creștere pentru Iute și pentru Europa, întrucât războiul a accelerat transformarea țării într-una dintre cele mai digitalizate piețe financiare, cu a șasea cea mai mare populație din Europa”, a adăugat Sild. Intrarea pe piața din Ucraina urmează aceleași principii riguroase de management al riscurilor aplicate pe celelalte piețe ale Iute. „Investiția totală a Grupului în Ucraina nu va depăși 15 milioane de euro până la atingerea unor obiective clar definite de venituri și profitabilitate”, a explicat acesta.

Banca va purta denumirea IuteBank și va fi supravegheată de Banca Națională a Ucrainei. Licența bancară permite Iute să ofere toate serviciile bancare de bază, inclusiv conturi pentru clienți persoane fizice și juridice, carduri, depozite, credite, plăți, operațiuni de schimb valutar, precum și servicii de numerar și decontare. Banca va fi condusă de Arthur Muravitsky, care are o experiență de 22 de ani în sectorul financiar din Ucraina. Potrivit lui Muravitsky, contribuția atât a Fondului de Garantare a Depozitelor, cât și a Băncii Naționale a Ucrainei a fost esențială pentru avansarea proiectului.

Olga Bilay, director general al Fondului de Garantare a Depozitelor din Ucraina, a declarat că acest caz demonstrează faptul că piața bancară din Ucraina funcționează transparent și este aliniată celor mai bune practici internaționale.

„Acordul cu Iute Group a presupus constituirea unei entități intermediare, obținerea licenței, transferul activelor și pasivelor, precum și vânzarea ulterioară către un investitor străin într-un termen extrem de scurt. Acest lucru a fost posibil datorită cooperării eficiente cu Banca Națională a Ucrainei, Comitetul Antimonopol din Ucraina, Depozitarul Național al Ucrainei și Comisia Națională a Pieței Valorilor Mobiliare și Bursei”, a declarat aceasta.

Iute Group și filialele sale au sprijinit Ucraina încă de la începutul războiului, inclusiv prin donații financiare, și consideră intrarea pe piața ucraineană drept o investiție europeană pe termen lung.

Iute Group este un grup bancar digital axat pe servicii financiare destinate utilizării zilnice în Europa de Sud-Est. Fondat în 2008, cu sediul central în Estonia, Iute deservește clienți din Albania, Bulgaria, Moldova, Macedonia de Nord și Ucraina. Prin intermediul aplicației Myiute și a operațiunilor sale locale, Iute oferă servicii financiare digitale, inclusiv plăți, servicii bancare, finanțare și intermediere în asigurări. Iute Group își finanțează operațiunile prin capitaluri proprii, depozite și obligațiuni garantate, listate pe Piața Reglementată a Bursei de Valori din Frankfurt și pe Lista principală Nasdaq Baltic.

#bancă digitalî #depozit #finanțe #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.