Importante personalităţi politice şi publice din Noua Zeelandă au denunţat faptul că premierul ţării, laburista Jacinda Ardern, care a demisionat în mod neaşteptat joi, a fost supusă hărţuirii şi unor ameninţări „fără precedent”.

Fosta şefă a executivului neozeelandez, Helen Clark, prima femeie care a ocupat un astfel de post în această ţară, a declarat că Ardern s-a confruntat cu un nivel de atacuri „fără precedent” pe parcursul mandatului ei, care a început în 2017, ea fiind ulterior realeasă în 2020.

„Presiunea asupra prim-miniştrilor este întotdeauna mare, dar în epoca reţelelor sociale, a clickbait-ului şi a ştirilor difuzate 24 de ore, 7 zile pe săptămână, Jacinda a fost supusă unui nivel de ură şi de hărţuire care, în opinia mea, nu are precedent în ţara noastră”, a declarat Clark după anunţul făcut de Ardern.

La rândul ei, lidera Partidului Maori, Debbie Ngarewa-Packer, a calificat-o pe Ardern drept „un lider excepţional” care „a fost înlăturată din funcţie de constanta denigrare” la care a fost supusă. „Familia ei a făcut faţă celor mai urâte atacuri cu putinţă în ultimii doi ani”, a acuzat Ngarewa-Packer.

Joi, Ardern a surprins pe toată lumea în momentul în care a anunţat că îşi va da demisia din funcţia de prim-ministru cel mai târziu la 7 februarie, motivând că nu mai are „energie” pentru a continua, dar făcând referire totodată şi la abuzurile îndreptate asupra ei şi a familiei ei, care au reprezentat un „factor decisiv” în decizia ei.

Poliţia neozeelandeză a informat în luna iunie a anului trecut că ameninţările la adresa lui Ardern aproape că s-au triplat în ultimii trei ani, în parte din cauza mişcării anti-vaccin – care a organizat proteste în masă în 2022 – şi a opoziţiei faţă de legislaţia menită să reglementeze armele de foc după atentatul de la Christchurch din 2019.

Pe parcursul anului trecut, apariţiile publice ale lui Ardern au atras tot mai multe grupuri de oponenţi, adesea abuzivi, a relatat Radio New Zealand, care adaugă că „mai mulţi bărbaţi au fost reţinuţi după ce au ameninţat să o asasineze” pe Ardern în 2022. D

irectoarea Proiectului împotriva Dezinformării în Noua Zeelandă, Kate Hannah, a declarat postului de radio că „misoginismul şi violenţele îndreptate împotriva lui Ardern nu doar că s-au intensificat în ultimii doi ani, dar au devenit şi mai periculoase”.

Cu toate că stilul de conducere direct şi amabil al lui Ardern a fost foarte apreciat atât în interiorul, cât şi în afara ţării, popularitatea ei a avut de suferit ca urmare a modului în care a gestionat pandemia de coronavirus, a perioadelor de carantină şi a valului ulterior de critici din partea mişcării anti-vaccin, precum şi din cauza creşterii preţurilor şi a riscului de recesiune.

#Jacinda Ardern

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.