Șoferii din Japonia trebuie să reducă viteza pe străzile rezidențiale înguste, după ce limita de viteză a fost redusă de la 60 km/h la 30 km/h. Măsura a intrat în vigoare marți, 1 septembrie, și are ca scop reducerea numărului de accidente grave și mortale în care sunt implicați pietoni. Autoritățile japoneze speră că această măsură va contribui la prevenirea accidentelor, iar străzile rezidențiale vor deveni mai sigure pentru pietoni.

„Le cerem șoferilor să recunoască faptul că trebuie să fie deosebit de atenți pe drumurile pe care le folosesc vehicule, pietoni și bicicliști”, a declarat comisarul general al agenției de poliție, Yoshinobu Kusunoki.

Măsura se aplică străzilor rezidențiale fără indicatoare de viteză maximă sau care nu au linie de separare pe mijlocul carosabilului. Astfel de străzi sunt întâlnite frecvent în orașele aglomerate din Japonia. Sunt înguste, iar multe dintre ele nu au trotuare, ceea ce îi expune în mod deosebit pe pietoni.

Măsurile se aplică la aproximativ 870.000 km de drumuri cu o lățime mai mică de 5,5 metri și care nu au linii mediane sau benzi mediane, potrivit Mainichi Shimbun. Acestea reprezintă aproximativ 70% din drumurile generale ale țării.

Autoritățile susțin că măsura a fost luată după ce datele au arătat că rata mortalității în rândul pietonilor este mai mică de 1% în accidentele care implică vehicule care circulă cu o viteză de sau sub 30 km/h, rata crescând la 2,7% la viteze de 30-40 km/h și la 17,4% la viteze de 50-60 km/h.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Numărul total al deceselor provocate de accidente rutiere este în scădere în Japonia, ajungând anul trecut la un minim record de 2.457 de victime. În schimb, numărul accidentelor mortale în care sunt implicați copii și persoane în vârstă pe străzile rezidențiale a rămas relativ constant, la aproximativ 300 de cazuri pe an, din 2021.

Potrivit Agenției Naționale de Poliție, numărul acestor accidente a crescut în 2025, pentru prima dată în ultimii trei ani.

#autoritati #Japonia #limita de viteza #soferi

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.