Eurodeputații au acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire în 2023 lui Jina Mahsa Amini și mișcării „Femeie, Viață, Libertate” din Iran.

Roberta Metsola, președinta PE, a anunțat joi în plenul din Strasbourg laureații pentru anul 2023, în urma unei decizii a Conferinței președinților PE (președinta Metsola și liderii grupurilor politice).

„La 16 septembrie am marcat un an de la asasinarea lui Jina Mahsa Amini în Iran. Parlamentul European este mândru de cei curajoși și sfidători care continuă să lupte pentru egalitate, demnitate și libertate în Iran. Suntem alături de cei care, chiar din închisoare, continuă mișcarea „Femeie, Viață, Libertate”. Prin alegerea lor ca laureați ai Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2023, Parlamentul le recunoaște lupta și continuă să-i omagieze pe toți cei care au plătit prețul suprem pentru libertate”, a afirmat Metsola.

Jina Mahsa Amini a fost o tânără iraniană kurdă în vârstă de 22 de ani, care a fost arestată de poliție la Teheran pe 13 septembrie 2022 pentru că ar fi ignorat legile stricte ale Iranului privind purtarea vălului islamic (hijab) și a murit trei zile mai târziu într-un spital din Teheran, în timpul detenției, amintește PE. Moartea ei a declanșat proteste masive conduse de femei în Iran. Sub sloganul „Femeie, viață, libertate”, ele protestează împotriva legii hijabului și a altor legi discriminatorii.

În urma represiunii brutale a regimului iranian împotriva acestor proteste, Parlamentul European a condamnat în mod repetat situația gravă a drepturilor omului din țară, se mai arată în comunicat.

În octombrie 2022, eurodeputații au cerut sancțiuni împotriva oficialilor iranieni implicați atât în moartea lui Jina Mahsa Amini, cât și în represiunea regimului și și-au exprimat sprijinul ferm pentru mișcarea de protest pașnică din Iran.

În ianuarie 2023, deputații au cerut mai multe sancțiuni împotriva regimului iranian și ca UE să plaseze Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice pe lista organizațiilor teroriste.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 13 decembrie 2023 în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Parlamentul UE #premiu #Saharov #UE

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.