Eurodeputații au acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire în 2023 lui Jina Mahsa Amini și mișcării „Femeie, Viață, Libertate” din Iran.

Roberta Metsola, președinta PE, a anunțat joi în plenul din Strasbourg laureații pentru anul 2023, în urma unei decizii a Conferinței președinților PE (președinta Metsola și liderii grupurilor politice).

„La 16 septembrie am marcat un an de la asasinarea lui Jina Mahsa Amini în Iran. Parlamentul European este mândru de cei curajoși și sfidători care continuă să lupte pentru egalitate, demnitate și libertate în Iran. Suntem alături de cei care, chiar din închisoare, continuă mișcarea „Femeie, Viață, Libertate”. Prin alegerea lor ca laureați ai Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2023, Parlamentul le recunoaște lupta și continuă să-i omagieze pe toți cei care au plătit prețul suprem pentru libertate”, a afirmat Metsola.

Jina Mahsa Amini a fost o tânără iraniană kurdă în vârstă de 22 de ani, care a fost arestată de poliție la Teheran pe 13 septembrie 2022 pentru că ar fi ignorat legile stricte ale Iranului privind purtarea vălului islamic (hijab) și a murit trei zile mai târziu într-un spital din Teheran, în timpul detenției, amintește PE. Moartea ei a declanșat proteste masive conduse de femei în Iran. Sub sloganul „Femeie, viață, libertate”, ele protestează împotriva legii hijabului și a altor legi discriminatorii.

În urma represiunii brutale a regimului iranian împotriva acestor proteste, Parlamentul European a condamnat în mod repetat situația gravă a drepturilor omului din țară, se mai arată în comunicat.

În octombrie 2022, eurodeputații au cerut sancțiuni împotriva oficialilor iranieni implicați atât în moartea lui Jina Mahsa Amini, cât și în represiunea regimului și și-au exprimat sprijinul ferm pentru mișcarea de protest pașnică din Iran.

În ianuarie 2023, deputații au cerut mai multe sancțiuni împotriva regimului iranian și ca UE să plaseze Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice pe lista organizațiilor teroriste.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 13 decembrie 2023 în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Parlamentul UE #premiu #Saharov #UE

O dronă turcă a pătruns în spaţiul aerian al Greciei şi a survolat un aeroport din estul ţării, necesitând intervenţia unei patrule de avioane de vânătoare F-16, a aflat vineri AFP din surse concordante.

„O dronă turcă a pătruns ilegal” în spaţiul aerian grec, în apropiere de Alexandroupolis (nord-est), „provocând mobilizarea imediată a forţelor aeriene”, a anunţat postul public de televiziune ERTnews. Solicitată de AFP, o sursă militară elenă a confirmat incidentul.

Aparatul „s-a deplasat către un punct situat în apropierea pistei de aterizare a aeroportului din Alexandroupolis, chiar în momentul în care un avion de linie încerca să decoleze”, afirmă ERTnews, considerând această situaţie „deosebit de îngrijorătoare”.

„Avioanele F-16 greceşti aflate în stare de alertă au decolat imediat şi, în câteva minute, s-au apropiat de drona turcă, procedând la identificarea şi interceptarea acesteia”, a relatat postul de televiziune, transmite News.ro.

Acţiunea avioanelor de luptă a avut ca rezultat îndepărtarea dronei din spaţiul aerian grec, ieşirea acesteia fiind înregistrată în regiunea insulei greceşti Samothraki, potrivit ERTnews.

Incidentul nu a afectat siguranţa zborului în cauză de pe aeroportul din Alexandroupolis, care, din precauţie, a folosit o altă pistă pentru a decola în mod normal către aeroportul internaţional din Atena.

„Nu este un incident grav”, a declarat pentru AFP sursa militară. Acesta se încadrează în categoria „incidentelor şi interceptărilor zilnice” efectuate de armata greacă, „fie în nord-estul, fie în sud-estul (Mării) Egee”.

Încălcările spaţiului aerian grec de către aeronave turce au redevenit o practică obişnuită în 2026, concentrându-se în Marea Egee şi fiind efectuate acum în special cu drone, potrivit datelor Ministerului Apărării.

De la zero încălcări turceşti în 2024, numărul acestora a crescut la 225 în 2025 şi la 433 în 2026 până la începutul lunii august, dintre care multe sunt efectuate acum de drone de diferite tipuri, înarmate şi neînarmate.

Autorităţile elene protestează în mod regulat faţă de aceste încălcări ale spaţiului aerian naţional.