În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.

În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Tradiţional, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle în roşu.

Joi este rânduit să prăznuim patru evenimente din Săptămâna Patimilor, primele două – ziua, iar celelalte două – în noaptea de joi spre vineri: Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, dând prin aceasta, lor şi nouă, o pildă de smerenie.

Cina cea de Taină, adică aşezarea Sfintei Cuminecături, devenită ritual, care constituie una dintre cele şapte taine şi constă în gustarea de către credincioşi a vinului şi a pâinii sfinţite de preot, simbol al sângelui şi al trupului lui Hristos.

Rugăciunea din grădina Ghetsimani. Aici, pe Muntele Măslinilor, Iisus se pregăteşte prin rugăciune pentru lupta supremă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trădarea Domnului de către Iuda, ucenicul vânzător. Iisus a dezvăluit la Cina cea de Taină că Iuda Îl va vinde, împlinind astfel profeţia din Vechiul Testament. După ce Iisus a frânt pâinea şi a binecuvântat-o, Iuda a plecat pentru a aduce un grup de soldaţi care să-l aresteze pe Iisus.

Tradiţii şi obiceiuri în Joia Mare

Joi este ziua în care gospodinele trebuie să vopsească ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbăta Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.

În tradiţiile românilor, Joia Mare se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimăriţa – termenul până când femeile trebuiau să termine de tors cânepa. La cele leneşe se spunea că vine Joimăriţa să vadă ce-au lucrat, iar dacă le prindea dormind, le făcea neputincioase a lucra tot anul.

Tradiţional, în unele sate din sudul ţării se obişnuia ca fetele să facă câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare nod câte o dorinţă şi dezlegându-le când dorinţa s-a împlinit. Aţa şi-o puneau sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot în aceste zone se păstrează şi obiceiul de a se spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.

În vestul ţării, pâinea preparată pentru Paşte se duce la biserică, cu vase noi, lumânări şi vin, pentru a rămâne acolo până duminică.

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. Acum se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare.

Din Joia Mare până în ziua de Paşte nu se mai trag clopotele bisericilor, ci se bate doar toaca.

#Paști #rugăciune #tradiții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.