În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.

În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Tradiţional, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle în roşu.

Joi este rânduit să prăznuim patru evenimente din Săptămâna Patimilor, primele două – ziua, iar celelalte două – în noaptea de joi spre vineri: Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, dând prin aceasta, lor şi nouă, o pildă de smerenie.

Cina cea de Taină, adică aşezarea Sfintei Cuminecături, devenită ritual, care constituie una dintre cele şapte taine şi constă în gustarea de către credincioşi a vinului şi a pâinii sfinţite de preot, simbol al sângelui şi al trupului lui Hristos.

Rugăciunea din grădina Ghetsimani. Aici, pe Muntele Măslinilor, Iisus se pregăteşte prin rugăciune pentru lupta supremă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trădarea Domnului de către Iuda, ucenicul vânzător. Iisus a dezvăluit la Cina cea de Taină că Iuda Îl va vinde, împlinind astfel profeţia din Vechiul Testament. După ce Iisus a frânt pâinea şi a binecuvântat-o, Iuda a plecat pentru a aduce un grup de soldaţi care să-l aresteze pe Iisus.

Tradiţii şi obiceiuri în Joia Mare

Joi este ziua în care gospodinele trebuie să vopsească ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbăta Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.

În tradiţiile românilor, Joia Mare se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimăriţa – termenul până când femeile trebuiau să termine de tors cânepa. La cele leneşe se spunea că vine Joimăriţa să vadă ce-au lucrat, iar dacă le prindea dormind, le făcea neputincioase a lucra tot anul.

Tradiţional, în unele sate din sudul ţării se obişnuia ca fetele să facă câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare nod câte o dorinţă şi dezlegându-le când dorinţa s-a împlinit. Aţa şi-o puneau sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot în aceste zone se păstrează şi obiceiul de a se spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.

În vestul ţării, pâinea preparată pentru Paşte se duce la biserică, cu vase noi, lumânări şi vin, pentru a rămâne acolo până duminică.

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. Acum se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare.

Din Joia Mare până în ziua de Paşte nu se mai trag clopotele bisericilor, ci se bate doar toaca.

#Paști #rugăciune #tradiții

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.