Șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat sâmbătă, 3 februarie curent, că există riscul unei noi escaladări a tensiunilor din Orientul Mijlociu, după bombardamentele americane asupra unor grupări din Siria și Irak care au legături cu Iranul și după informațiile conform cărora Israelul vrea să își ducă lupta împotriva Hamas inclusiv în orașul Rafah, scrie Politico.

„Toată lumea ar trebui să încerce să evite ca situația să devină explozivă”, a declarat Borrell înainte de a prezida la Bruxelles o reuniune informală a miniștrilor de externe ai statelor membre UE, adăugând că Orientul Mijlociu „este un butoi cu pulbere care poate exploda”.

Armata americană a lansat vineri atacuri aeriene împotriva a 85 de ținte care au legături cu Gărzile Revoluționare ale Iranului și cu grupări proiraniene din Irak și Siria.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat că Washingtonul va „continua” represaliile pentru atacul cu dronă de la sfârșitul săptămânii trecute, în urma căruia au fost uciși trei soldați americani de la baza militară „Tower 22″ din Iordania.

În timp ce bombardamentele americane ar fi ucis peste 40 de persoane, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a declarat, într-un comunicat, că acestea reprezintă „o altă greșeală aventuroasă și strategică a Statelor Unite, care nu va avea ca rezultat decât creșterea tensiunii și instabilității în regiune”.

Rusia a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU), potrivit AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”

Întrebat despre această situație, Borrell a declarat: „Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”.

Josep Borrell și-a exprimat, de asemenea, profunda îngrijorare privind războiul dintre Israel și Hamas, spunând că aproximativ 1 milion de palestinieni „au fost strămutați progresiv spre granița egipteană”. „Ei (israelienii, n.r.) au pretins că sunt zone sigure, dar, de fapt, ceea ce vedem este că bombardamentele care afectează populația civilă continuă și creează o situație foarte gravă”, a spus Borrell, subliniind că acest război din Fâșia Gaza, declanșat de Israel împotriva Hamas, a creat „un efect de domino”.

„Atât timp cât războiul din Gaza continuă, este foarte greu de crezut că situația din Marea Roșie se va îmbunătăți, deoarece un lucru este legat de celălalt”, a adăugat șeful diplomației europene.

După ce forțele rebelilor Houthi, susținute de Iran, au început să atace navele din Marea Roșie în ceea ce descriu ca fiind „acte de solidaritate” cu palestinienii, au fost efectuate o serie de atacuri aeriene asupra țintelor Houthi situate în Yemen, în cadrul operațiunii americano-britanice „Prosperity Guardian”, aflată în derulare. UE își propune să lanseze o misiune navală în regiune la sfârșitul acestei luni care să ajute la protejarea navelor internaționale de atacuri, dar încearcă să se diferențieze de operațiunea americano-britanică, Borrell reiterând că misiunea va fi doar „defensivă”.

Misiunea UE nu a primit încă aprobarea finală, în așteptarea unei reuniuni a miniștrilor de externe, programată pe 19 februarie, iar Borrell a precizat că speră ca aceasta să fie operațională până la sfârșitul lunii.

#Hamas #Israel #Josep Borrell #Orientul Mijlociu #razboi

Din 2 noiembrie, gospodăriile din Republica Moldova se pot înregistra pentru a primi compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. În timp ce unii oameni spun că orice ajutor este binevenit, alți moldoveni consideră că sumele anunțate de Guvern sunt prea mici și nu vor acoperi cheltuielile pentru încălzire. Echipa Realitatea a discutat cu mai mulți cetățeni pentru a afla ce cred despre valoarea sprijinului.

„Fără compensații nu ne descurcăm. Nu e prea mare, nu e consistent ajutorul. Măcar trei mii de lei să fie, jumătate din costul pe care-l avem”, a spus o femeie.

O altă persoană consideră că ajutorul ar trebui să fie de cel puțin 2.000–2.500 de lei, dar spune că oamenii se vor mulțumi cu suma oferită.

„Cam e mic, dar cât este, atât. Mai mare ar trebui, în jur de două, două jumate de mii de lei”, a declarat aceasta.

„Prețurile sunt foarte mari, pensiile foarte mici, nu o să ne ajungă. E cam puțin, prețurile au crescut comparativ cu anul trecut, practic de două ori. Anul trecut tot așa au dat compensații, anul ăsta nu se schimbă suma. Ar trebui să fie mai mult. Ca cetățenii să se descurce, ar trebui mărite salariile, pensiile, ca oamenii să achite singuri”, a spus o femeie.

Alți moldoveni spun că vor depune cereri, însă se îndoiesc că ajutorul va avea un impact real asupra pensionarilor și celor care câștigă salarii mici.

„Cred că o să depun, dar consider cumva o luare în derâdere a cetățenilor. Toate prețurile au crescut, salariile nu au fost ajustate, iar această compensare practic nu va fi simțită de păturile sociale care au un salariu minim sau pensionarii”, a afirmat o tânără.

În acest sezon rece, compensațiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale sau energie termică. Cei care folosesc lemne sau energie electrică vor putea primi cel mult 800 de lei. Valoarea ajutorului va fi stabilită individual, în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărei gospodării și de sursa principală de încălzire.

Pentru a primi ajutorul financiar, cererile trebuie depuse pe platforma compensatii.gov.md până la 27 noiembrie. Ulterior, oamenii se vor putea înregistra până pe data de 25 a fiecărei luni, iar sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii.

Autoritățile estimează că între 660.000 și 670.000 de gospodării vor beneficia de ajutor în acest sezon. Bugetul programului este estimat la 2,6–2,7 miliarde de lei.

Cine nu va primi ajutor

Nu vor putea primi compensații gospodăriile în care valoarea cadastrală cumulată a proprietăților depășește un milion de lei, calculată în baza valorilor de dinaintea reevaluării din 2026. De asemenea, vor fi excluse gospodăriile ai căror membri au obținut dividende de cel puțin 150.000 de lei în 2025 sau dobânzi bancare mai mari de 4.000 de lei în același an.

Un alt criteriu vizează cheltuielile medii lunare pentru încălzire din sezonul trecut, dacă acestea au fost cel puțin egale cu valoarea a 350 de metri cubi de gaze. Nu vor primi ajutor nici gospodăriile care dețin un automobil cu o vechime de cel mult trei ani. La verificarea acestor criterii vor fi luate în calcul bunurile și veniturile tuturor membrilor gospodăriei.