Șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat sâmbătă, 3 februarie curent, că există riscul unei noi escaladări a tensiunilor din Orientul Mijlociu, după bombardamentele americane asupra unor grupări din Siria și Irak care au legături cu Iranul și după informațiile conform cărora Israelul vrea să își ducă lupta împotriva Hamas inclusiv în orașul Rafah, scrie Politico.

„Toată lumea ar trebui să încerce să evite ca situația să devină explozivă”, a declarat Borrell înainte de a prezida la Bruxelles o reuniune informală a miniștrilor de externe ai statelor membre UE, adăugând că Orientul Mijlociu „este un butoi cu pulbere care poate exploda”.

Armata americană a lansat vineri atacuri aeriene împotriva a 85 de ținte care au legături cu Gărzile Revoluționare ale Iranului și cu grupări proiraniene din Irak și Siria.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat că Washingtonul va „continua” represaliile pentru atacul cu dronă de la sfârșitul săptămânii trecute, în urma căruia au fost uciși trei soldați americani de la baza militară „Tower 22″ din Iordania.

În timp ce bombardamentele americane ar fi ucis peste 40 de persoane, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a declarat, într-un comunicat, că acestea reprezintă „o altă greșeală aventuroasă și strategică a Statelor Unite, care nu va avea ca rezultat decât creșterea tensiunii și instabilității în regiune”.

Rusia a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU), potrivit AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”

Întrebat despre această situație, Borrell a declarat: „Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”.

Josep Borrell și-a exprimat, de asemenea, profunda îngrijorare privind războiul dintre Israel și Hamas, spunând că aproximativ 1 milion de palestinieni „au fost strămutați progresiv spre granița egipteană”. „Ei (israelienii, n.r.) au pretins că sunt zone sigure, dar, de fapt, ceea ce vedem este că bombardamentele care afectează populația civilă continuă și creează o situație foarte gravă”, a spus Borrell, subliniind că acest război din Fâșia Gaza, declanșat de Israel împotriva Hamas, a creat „un efect de domino”.

„Atât timp cât războiul din Gaza continuă, este foarte greu de crezut că situația din Marea Roșie se va îmbunătăți, deoarece un lucru este legat de celălalt”, a adăugat șeful diplomației europene.

După ce forțele rebelilor Houthi, susținute de Iran, au început să atace navele din Marea Roșie în ceea ce descriu ca fiind „acte de solidaritate” cu palestinienii, au fost efectuate o serie de atacuri aeriene asupra țintelor Houthi situate în Yemen, în cadrul operațiunii americano-britanice „Prosperity Guardian”, aflată în derulare. UE își propune să lanseze o misiune navală în regiune la sfârșitul acestei luni care să ajute la protejarea navelor internaționale de atacuri, dar încearcă să se diferențieze de operațiunea americano-britanică, Borrell reiterând că misiunea va fi doar „defensivă”.

Misiunea UE nu a primit încă aprobarea finală, în așteptarea unei reuniuni a miniștrilor de externe, programată pe 19 februarie, iar Borrell a precizat că speră ca aceasta să fie operațională până la sfârșitul lunii.

#Hamas #Israel #Josep Borrell #Orientul Mijlociu #razboi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.