Jucăriile pentru brad produse în anii 1950 pot fi periculoase pentru sănătate. Acestea erau produse cu vopsele fluorescente, care conțineau elemente radioactive, inclusiv Radium-226.

Datorită acestor substanțe, decorul avea o strălucire deosebită. Desenele de pe jucării nu erau acoperite cu vreun strat protector, iar din acest motiv vopseaua se putea deteriora rapid și emana praf radioactiv.

Experții afirmă că excesul de radiație naturală în imediata vecinătate a unor astfel de decorațiuni, comparativ cu doza normală, poate fi de la 100 la 1000 de ori mai mare. În același timp, particulele mici de vopsea pot fi inhalate sau ajunge în mâncare, iar odată ce pătrund în organism – există riscul să provoace maladii oncologice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2025, jucăriile de brad produse în 1950 sunt o raritate, dar nu este exclus să dați de ele prin vreun pod sau la piețele de vechituri, mai ales că decorul vintage de Crăciun intră în modă în ultimii ani.

Pentru a identifica dacă jucăria este periculoasă, trebuie să atrageți atenție la culoarea ei. De regulă, vopselele fluorescente aveau nuanță galben-verzuie. Faceți testul întunericului și dacă obiectul lucește excesiv sau luminează, înseamnă că ar putea fi periculos.

Dacă identificați asemenea decorațiuni, nu le stricați și nu le aruncați în spații deschise. Este recomandat să le împachetați bine și să le păstrați în locuri izolate sau să apelați la autoritățile responsabile de utilizarea deșeurilor radioactive și să primiți recomandări de la specialiști despre măsurile pe care urmează să le întreprindeți.

#brad #decoratiuni #jucarii #pericol #radiatie

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară.

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.