Un ofițer de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție (CNA), care a pretins și a primit bani ca să exercite influență asupra ofițerilor CNA și procurorilor din Procuratura Anticorupție într-o cauză penală, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

„În februarie 2016, ofițerul CNA a pretins suma de 100 000 euro (echivalentul a 2 206 730 MDL) pentru a influența o urmărire penală în gestiunea CNA și Procuraturii Anticorupție, și a adopta unele decizii favorabile în interesul Președintelui Federației de Baschet, în special de a nu fi reținut/arestat, pentru a nu-i fi sechestrate bunurile și pentru clasarea cauzei penale. Persoana vizată în dosar s-a întâlnit cu ofițerul CNA la data de 24 februarie 2016 și a transmis suma pretinsă de 100 000 euro sub formă de bancnote nominale a câte 500 euro”.

Responsabilii spun că, după ce a transmis suma de bani, Președintele Federației de Baschet a fost reținut și menținut în arest preventiv după efectuarea perchezițiilor la domiciliu, oficiu, și în mașină. Ulterior cauza penală în privința persoanei a fost trimisă în judecată.

„Procuratura Anticorupție a pornit cauza penală la 3 iunie 2016, în aceeași zi în care a fost depus denunțul de către persoana care a oferit mita. Tot la 3 iunie 2016, ofițerul CNA a fost reținut și recunoscut în calitate de bănuit. Măsura preventivă de arest preventiv a fost aplicată și prelungită până la 19 august 2016, atunci când Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a aplicat liberarea provizorie sub control judiciar pe un termen de 30 de zile. Ofițerul CNA a fost suspendat din funcție. Urmărirea penală a durat trei luni, și Procuratura Anticorupție a trimis cazul in judecată în septembrie 2016. Judecata a durat mai mult de 6 ani”.

În cadrul ședinței de judecată învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar acuzatorul de stat a solicitat pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice și funcții de demnitate publică pe un termen de 5 ani și confiscarea specială prin încasarea în contul statului a sumei de 100 000 euro.

„Prin sentință din 19 decembrie 2022 instanța a recunoscut vinovat inculpatul de comiterea infracțiunii și i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, s-a aplicat confiscarea specială, prin încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 100 000 euro, exprimați în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM”.

Sentința nu este definitivă și va fi contestată de către acuzatorul de stat pe motiv că nu a fost aplicată pedeapsa complimentară sub formă de privarea dreptului de a ocupa funcții publice și funcții de demnitate publică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #inchisoare #ofiter CNA #trafic de influență

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.