După ani de rumoare privitor la „judecătoarea cu Porche de 11.000 de lei”, deși magistrata Mariana Pitic niciodată nu declarase una ca aceasta, în prezent nimeni nu spune că ar fi un simbol al corupției situația deputatei PAS, care „declară cu seninătate că a semnat un contract cu o valoare fictivă a unui automobil Volvo, care a costat de cel puțin de 34 de ori mai mult decât valoarea declarată”. Asupra la asta a atras atenția, potrivit Anticorupție.md, experta anticorupție Cristina Ciubotaru.

Experta subliniază că Mariana Pitic niciodată nu a declarat că valoarea Porche ar fi de 11 mii de lei, nici nu a indicat așa ceva în declarația de averi.

„Dânsa a indicat diferența de schimb a unui BMW și a Porsche-ului ca fiind de 11.000 lei. Aceste detalii fiind că neexistând în modelul declarației de averi posibilitatea să declari dobândirea unui bun în rezultatul schimbului cu un alt bun, sfătuită de inspectorii Comisiei Naționale de Integritate, aceasta a indicat valoarea sultei de 11.000 lei, achitate în contul diferenței de preț cu mașina pe care a dat-o la schimb (un BMW, la fel declarat anterior). ANI, PA și Comisia Vetting au verificat și s-au convins că aceasta a spus adevărul. În declarația de averi, judecătoarea adăugase cu pixul „schimb cu BMW de modelul…” în dreptul prețului”, scrie Cristina Ciubotari.

Procuratura a dispus expertiză a celor două automobile „convingându-se că diferența de preț era de cel mult 30.000 lei, astfel încât 11.000 lei era o diferență acceptabilă în limitele negocierii tranzacției schimbului de automobile”. La fel, s-au confirmat și veniturile soțului judecătoarei, care îi permiteau să procure asemenea automobile.

Totodată, Cristina Ciubotaru vorbește despre „deputata PAS Iulia Dascălu, care declară cu seninătate că a semnat un contract cu o valoare fictivă a unui automobil Volvo, care a costat de cel puțin de 34 de ori mai mult decât valoarea declarată de ea – nimeni nu spune că ar fi simbolul corupției. Această doamnă deputat a votat și amendamente la Legea 133/2016 cu privire la declararea averilor și intereselor personale, prin care urma să declare valoarea reală și nu cea contractuală a mașinii sale, a votat și legile vettingurilor și prevettingurilor, prin care pentru asemenea declarații ca ale dânsei – judecători și procurori sunt eliminați din sistem și proclamați corupți în vecii veciilor amin, a votat și legea amnistiei cu toate modificările sale – și nimeni nu o consideră nici simbolul corupției, nici simbolul incompetenței, nici simbolul complicității”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coruptie #Volvo

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.