Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se confruntă, în continuare, cu un deficit acut de judecători, deși anterior opt magistrați au fost transferați temporar să activeze la instanţa supremă. O spune Aliona Miron, președintele interimar al CSJ, într-o conferință de presă care a fost transmisă în direct pe Rlive.md. Potrivit acesteia, ar mai fi nevoie de încă cel puțin 17 magistrați care să activeze în cadrul CSJ.

„Acum sunt 11 judecători. În opinia mea și a colegilor mei, așa cum prevede legea, 20 de judecători nu sunt suficienți. După cum am estimat noi, cum stăteau lucrurile anterior și cum stau acum, ne ridicăm la 28/30 de judecători care ar fi necesari”, a precizat Aliona Miron.

Cu unele precizări asupra activității CSJ a venit și președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman.

„În anul 2023, la Curtea Supremă de Justiție au activat 11 judecători. Lor le-a revenit mai bine de 1000 de dosare per judecător, ceea ce reprezintă o sarcină enormă de muncă, mai cu seamă că la CSJ ajung unele dintre cele mai complicate cauze care necesită timp și studiere mai mare a acestora. Deși numărul dosarelor examinate în 2023 a fost mai mic decât cel din 2022, să nu uităm că în 2023, la CSJ au activat de două ori mai puțini judecători, comparativ cu anul 2022”, a precizat Caraman.

Președintele interimar al CSM a spus că unica soluție este de a organiza un concurs și de a transfera temporar judecători de la alte instanțe ierarhic inferioare. Caraman a mai precizat că acest subiect urmează să fie pus în discuții cu toți membrii CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aliona Miron #conferinta #CSJ #CSM #judecatori lipsa

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.