Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se confruntă, în continuare, cu un deficit acut de judecători, deși anterior opt magistrați au fost transferați temporar să activeze la instanţa supremă. O spune Aliona Miron, președintele interimar al CSJ, într-o conferință de presă care a fost transmisă în direct pe Rlive.md. Potrivit acesteia, ar mai fi nevoie de încă cel puțin 17 magistrați care să activeze în cadrul CSJ.

„Acum sunt 11 judecători. În opinia mea și a colegilor mei, așa cum prevede legea, 20 de judecători nu sunt suficienți. După cum am estimat noi, cum stăteau lucrurile anterior și cum stau acum, ne ridicăm la 28/30 de judecători care ar fi necesari”, a precizat Aliona Miron.

Cu unele precizări asupra activității CSJ a venit și președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman.

„În anul 2023, la Curtea Supremă de Justiție au activat 11 judecători. Lor le-a revenit mai bine de 1000 de dosare per judecător, ceea ce reprezintă o sarcină enormă de muncă, mai cu seamă că la CSJ ajung unele dintre cele mai complicate cauze care necesită timp și studiere mai mare a acestora. Deși numărul dosarelor examinate în 2023 a fost mai mic decât cel din 2022, să nu uităm că în 2023, la CSJ au activat de două ori mai puțini judecători, comparativ cu anul 2022”, a precizat Caraman.

Președintele interimar al CSM a spus că unica soluție este de a organiza un concurs și de a transfera temporar judecători de la alte instanțe ierarhic inferioare. Caraman a mai precizat că acest subiect urmează să fie pus în discuții cu toți membrii CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aliona Miron #conferinta #CSJ #CSM #judecatori lipsa

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.