Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, magistratul Radu Țurcanu, a fost eliberat din funcție, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că acesta nu a promovat evaluarea externă, pe fondul unor suspiciuni legate de integritatea sa financiară.

Decizia a fost luată marți, când CSM a aprobat raportul de reevaluare al Comisiei de evaluare externă cu 9 voturi „pentru” și unul „împotrivă”. Potrivit concluziilor, au fost identificate discrepanțe semnificative între veniturile declarate și cheltuielile efectuate, care depășesc pragul prevăzut de lege. În aceste condiții, magistratul a fost decăzut din dreptul de a ocupa funcții publice timp de șase ani și nu va primi indemnizația unică de concediere, transmite IPN.

Radu Țurcanu este magistrat din 2007, activând la Judecătoria Botanica. În 2014 a fost numit vicepreședinte al instanței, iar în 2017 a preluat funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, fiind singurul candidat înscris în concurs.

În 2019, acesta a fost temporar suspendat din funcția de conducere, în urma unei sesizări privind presupuse imixtiuni și atacuri asupra unui judecător. Ulterior, decizia a fost anulată, iar Radu Țurcanu și-a continuat mandatul de președinte al instanței până în luna mai 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Radu Turcanu

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.