Au trecut doi ani de când Evghenia Guțul a preluat funcția de bașcan al Găgăuziei, iar acum pot fi evaluate promisiunile făcute de ea și Ilan Șor în campania electorală. Concluzia de până acum: Găgăuzia nu a văzut niciun euro din cele 500 de milioane promise, iar tot mai mulți politicieni locali sunt dezamăgiți de actuala echipă a Comitetului Executiv și nu mai văd posibilități reale de colaborare.

„Este cea mai rea perioadă din istoria dezvoltării Găgăuziei”: cum văd politicienii guvernarea Evgheniei Guțul

Tot mai mulți politicieni din Găgăuzia sunt dezamăgiți de guvernarea Evgheniei Guțul și a echipei sale din Comitetul Executiv. Primarul din Cirsova, Anna Hohlova, a recunoscut că în perioada alegerilor pentru funcția de bașcan a colaborat cu Evghenia Guțul. Potrivit ei, atât ea, cât și alți locuitori aveau așteptări mari, „însă realitatea a fost cu totul alta”.

„Astăzi asistăm la o situație critică în autonomie – probabil cea mai dificilă de la formarea Găgăuziei. În locul „renașterii” promise, avem parte de dezamăgire și haos. Comitetul Executiv practic nu finanțează proiecte infrastructurale și sociale la nivel local. Lipsește un dialog elementar cu autoritățile locale, mai ales cu cele care nu susțin partidul sau direcția promovată de bașcan. Este evident și dureros: se face o împărțire între „ai noștri” și „ceilalți”, fapt care distruge unitatea și subminează încrederea cetățenilor”, a subliniat Hohlova într-un comentariu pentru IPN.

Potrivit ei, satul Cirsova, în ciuda promisiunilor electorale, „nu a primit niciun leu ca sprijin”.

Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, se declară dezamăgit de faptul că Găgăuzia nu doar că nu a primit ce i s-a promis, dar mai și pierde mult. „Niciun proiect din lista promisiunilor nu a fost realizat în oraș, iar unele proiecte existente până la ei au fost distruse. Pentru că nu s-a găsit contribuția necesară pentru proiectul curții de ambalare, autonomia a pierdut 22 de milioane de lei. Au trecut doi ani – nu avem aeroport, nu avem tramvai, nu avem 7 000 de locuri de muncă, dimpotrivă, au fost închise 400”, a subliniat Serghei Anastasov pentru IPN.

Cei doi ani de guvernare a Evgheniei Guțul reprezintă cea mai proastă perioadă în relațiile dintre Găgăuzia și autoritățile centrale ale Republicii Moldova – este opinia președintelui consiliului local din satul Cișmichioi, Dmitri Ianul.

„Mai mult, după alegerea Evgheniei Guțul și numirea Comitetului Executiv al Găgăuziei de către infractorul fugar Ilan Șor, autoritățile centrale, ambasadele și reprezentanții altor țări – inclusiv Turcia, care mereu a fost partenerul nostru – au încetat să mai comunice cu autoritățile autonomiei, dar Găgăuzia însăși a ieșit din grupul de lucru al Parlamentului Republicii Moldova și al Adunării Populare a Găgăuziei. Este cea mai proastă perioadă din istoria dezvoltării Găgăuziei”, a comentat Dmitri Ianul pentru IPN.

Dmitri Ianul a adăugat că, în urma modificărilor la legislația cu privire la TVA și a faptului că Găgăuzia nu returna TVA antreprenorilor, majoritatea afacerilor mari au părăsit regiunea, fapt care a dus la scăderea veniturilor în buget. El a menționat că Găgăuzia a ajuns izolată, iar conducerea regiunii a încercat să reducă cheltuielile, în special pentru proiectele locale.

Potrivit lui, dacă este vorba despre ceea ce a fost realizat, „asta este faimosul GagauziyaLand și drumul Cișmichioi – Etulia. Însă, după ce cântărești toate pierderile, nu merită efortul”.

Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavski, a remarcat faptul că și partenerul strategic al Găgăuziei, Turcia, a încetat colaborarea cu regiunea. El a spus că în doi ani nu a fost semnat și nici publicat vreun acord de investiții între Comitetul Executiv al Găgăuziei și donatorii internaționali. Potrivit lui, până la venirea la putere a echipei lui Ilan Șor, Republica Turcă inaugura anual instituții publice funcționale – stadion, spital, colegiu și altele.

Deputatul de la Comrat a menționat că autoritățile găgăuze nu au o viziune asupra dezvoltării pe termen lung a regiunii. Totodată, colaborarea cu Chișinăul este întreruptă, încrederea partenerilor externi este subminată, iar marile afaceri părăsesc jurisdicția.

500 de milioane de euro, aeroport, locuri de muncă – ce au promis Șor și Guțul?

Cea mai mare promisiune făcută de Ilan Șor, condiționată de alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan, a fost atragerea a 500 de milioane de euro în primii doi ani. În realitate, nu există date oficiale despre investițiile atrase, iar reparațiile drumurilor din primele luni au fost finanțate din surse necunoscute, fără explicații privind legalitatea acestor fonduri.

Guțul și Șor au promis să creeze 7 000 de locuri de muncă sau 3 500 în primii doi ani. În realitate, numărul locurilor de muncă a scăzut, iar potrivit lui Alexandr Tarnavski, numărul companiilor active a scăzut de la 6 433 în 2022 la 5 998 în 2024.

Odată cu venirea lui Evgheniei Guțul în funcție, urma să fie îmbunătățită infrastructura turistică pentru a atrage vizitatori. Într-un final, la inițiativa Comitetului Executiv, a fost deschis Oficiul de Turism și Vin, finanțat din bugetul Găgăuziei.

Construirea celui mai modern aeroport– un hub care să conecteze estul cu vestul, este un alt angajament ambițios, realizarea cărui nici măcar nu a început.

În campania electorală pentru funcția de bașcan, Evghenia Guțul a promis un supliment de 1 000 de euro la alocația pentru nașterea fiecărui copil în Găgăuzia. Până acum, această promisiune nu a fost îndeplinită și nu există semne că va fi realizată.

Pe lângă cele menționate, rămân doar la nivel de promisiuni dezvoltarea unei cantine sociale pentru persoanele nevoiașe în localitățile mari, crearea unui centru comunitar pentru persoanele cu dizabilități severe, construirea unei piscine acoperite în municipiul Comrat și renovarea stadioanelor din municipiul Ceadâr-Lunga și satul Congaz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre promisiunile nerealizate se numără reconstrucția și construcția taberei sportive „Olimpieț” cu amenajarea drumului de acces, construirea unui stadion modern în orașul Vulcănești și reparația capitală a Școlii Sportive pentru Tineret din Comrat.

Unele promisiuni realizate, dar care s-au întors împotrivă

Din promisiuni, a fost construit parcul de distracții „GagauziyaLand”, însă organele de control au constatat repetate nereguli în timpul construcției. Doi electricieni au fost răniți, unul ajungând în comă, iar o fetiță a suferit o fractură la picior pe unul dintre caruseluri.

Un alt rezultat al echipei Evghenia Guțul îl reprezintă plățile lunare de 2 000 de lei pentru pensionari și angajații din sectorul bugetar. Banii sunt virați ocolind legislația moldovenească, sub formă de „ajutoare sociale”. Totuși, aceste plăți au creat probleme locuitorilor regiunii, deoarece fondurile erau obținute ilegal, deși autoritățile din regiune le prezentau ca oficiale. În plus, beneficiarii sunt verificați pentru posibile cazuri de corupție electorală, riscând astfel amenzi.

Cu toate astea, mărimea ajutorului financiar pentru familiile vulnerabile în perioada rece a fost redusă din bugetul regiunii sub conducerea Evgheniei Guțul, de la 700 la 400 de lei.

#bascan #Evghenia Guțul #Gagauzia #mandat

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.