Puțin peste jumătate dintre absolvenții de liceu din 2024, mai exact 51,64% dintre cei care au susținut examenul de bacalaureat, au ales să-și continue studiile la universități din Republica Moldova. Majoritatea au optat pentru programe de licență în domenii precum business, administrare și drept. În schimb, doar 2% dintre studenți au ales să studieze matematică, statistică sau științele naturii.

„Pentru admiterea din anul viitor, ministerul își propune o creștere de până la 60% a liceenilor care aleg să urmeze studii de licență în Republica Moldova. „Există un potențial foarte mare, nevalorificat și trebuie să ne țintim mai bine eforturile în anul viitor, pentru a convinge tinerii să acceadă la universitățile din țară”, a precizat ministrul Dan Perciun.

În anul 2024, la studii superioare de licență au fost înmatriculați 16 345 de tineri, cu 6,7% mai mult comparativ cu anul trecut. Creșterea admiterii a fost înregistrată și la studii superioare de master, unde au fost înmatriculate 5 713 persoane, cu 10 % mai mult comparativ cu 2023.

Științele educației se află în continuare printre cele mai căutate ramuri de studii, ocupând locul patru după media de admitere. Pe primele trei poziții rămân specialitățile din domeniul sănătății, cu o medie de 8,51, urmate de matematică și statistică (7,98) și științele chimice (7,97).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#absolvenți licee #Republica Moldova #Studenti #Universitati

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.