Activele companiei Lukoil din Republica Moldova nu sunt vizate de nicio procedură de naționalizare, a declarat marți ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei intervenții televizate. Oficialul a ținut să clarifice public speculațiile apărute în spațiul mediatic privind posibilitatea preluării forțate a operațiunilor locale ale gigantului petrolier rus, transmite BANI.MD.

Junghietu a subliniat că statul nu urmărește preluarea întregii afaceri Lukoil-Moldova, ci doar poartă negocieri punctuale, prin intermediul Agenției Proprietății Publice (APP), pentru achiziția infrastructurii pe care Lukoil o deține pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău.

„Agenția Proprietății Publice deține deja controlul asupra Aeroportului Chișinău, iar discuțiile cu Lukoil se referă strict la activele din perimetrul aeroportuar”, a explicat ministrul, precizând că nu există intenții de extindere a negocierilor asupra altor active ale companiei.

Potrivit ministrului Energiei, APP este interesată în special de preluarea instalațiilor și facilităților tehnice ale Lukoil de la aeroport, folosite anterior pentru alimentarea aeronavelor. Operațiunile obișnuite ale Lukoil-Moldova – stațiile de alimentare, depozitele și activitățile de distribuție – nu fac obiectul discuțiilor cu statul.

LUKOIL-Moldova a fost creată în anul 1995 ca filială a companiei ruse de petrol LUKOIL S.A. În prezent, LUKOIL-Moldova operează cu 3 baze petroliere şi un terminal de gaz, precum şi 106 de staţii de alimentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #Lukoil #naționalizare

Consiliul Constituțional al Franței a blocat planul de interzicere a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, una dintre politicile emblematice ale președintelui Emmanuel Macron. Instanța a considerat că măsura aduce o atingere disproporționată libertății de exprimare și comunicare. Consiliul Constituțional și-a motivat decizia inclusiv prin implicațiile pe care interdicția le-ar avea asupra verificării vârstei tuturor utilizatorilor, potrivit Reuters, transmite Digi24.

„Prin interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la anumite servicii online, legea impune în mod inerent fiecărei persoane, chiar și unui adult, să își dovedească vârsta înainte de a le accesa”, a arătat Consiliul Constituțional în decizia sa.

Instanța a constatat însă că legea nu stabilește suficient de clar în ce condiții și în ce limite ar trebui făcută această verificare.

„Prin faptul că nu a precizat condițiile și limitele în care trebuie furnizată o astfel de dovadă, legiuitorul nu a stabilit garanțiile juridice necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe”, se arată în decizie.

Parlamentarii francezi aprobaseră interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, Franța urmând să devină prima țară din Europa care adoptă o astfel de măsură după Australia. Australia a introdus în decembrie prima interdicție de acest tip din lume, blocând accesul persoanelor sub 16 ani la platforme precum Facebook, TikTok și YouTube.

În urma deciziei Consiliului Constituțional, Macron i-a cerut premierului Sébastien Lecornu să refacă legislația astfel încât noul text să țină cont de obiecțiile formulate de instanță, a transmis Palatul Élysée. Președinția franceză a precizat că Macron este hotărât ca reforma să intre în vigoare înainte de primăvara anului 2027, când în Franța vor avea loc alegeri prezidențiale. Macron, aflat la al doilea mandat, nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.