Fostul jurnalist al publicației ruse Kommersant, Vladimir Soloviov, stabilit în Republica Moldova din 2022 și moderator al emisiunii „Puterea a patra” de la N4, a fost condamnat în lipsă de Tribunalul Savelovski din Moscova la trei ani de închisoare. Decizia a fost pronunțată în data de 14 mai, după ce instanța l-a găsit vinovat de „participare la activitatea unei organizații străine sau internaționale declarate indezirabile pe teritoriul Federației Ruse”.

Potrivit instanței, Soloviov ar fi colaborat cu „Fundația Carnegie”, inclusă de autoritățile ruse pe lista organizațiilor considerate indezirabile. Pe platforma „Carnegie Politika” au fost publicate în mod regulat articolele jurnalistului despre regiunea transnistreană. Recent, Soloviov declara că a început colaborarea cu organizația înainte de izbucnirea războiului din Ucraina și că aceasta continuă și în prezent.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța i-a interzis pentru o perioadă de trei ani să desfășoare activități legate de administrarea site-urilor web.

Jurnalistul a fost dat în urmărire de autoritățile de la Moscova la 26 martie 2026. Anterior, în aprilie 2025, o instanță raională din Rusia l-a amendat cu 10 mii de ruble pentru participare la activitatea unei organizații indezirabile. Soloviov a declarat a contestat sancțiunea în instanță prin intermediul avocaților, însă fără succes, și că nu intenționează să achite amenda.

Vladimir Soloviov s-a născut în regiunea Odesa și a crescut în regiunea transnistreană. În 2002, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, la specialitatea Politologie. În 2005, s-a alăturat redacției Kommersant, unde s-a specializat în probleme internaționale. De-a lungul carierei, a relatat despre protestele și conflictele din Georgia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan, iar în februarie 2022 a părăsit Federația Rusă. În prezent, jurnalistul dezvoltă și propriul proiect media despre spațiul post-sovietic, intitulat „TEMA”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#condamnat #inchisoare #jurnalist #tribunal rus

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.