Victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din acest an i-a adus nu doar fololiul de preşedinte al SUA, ci şi anularea unor dosare penale împotriva sa. Luni, 25 noiembrie curent, la recomandarea procurorului special Jack Smith, judecătorii au renunţat la două dosare penale federale formulate împotriva lui Donald Trump, înainte ca acesta să fie învestit în funcţia de preşedinte. Deşi cazul actual al unui candidat urmărit penal şi apoi ales preşedinte este „fără precedent”, în urma deliberărilor cu biroul procurorului special, Departamentul Justiţiei a conchis că această politică „se aplică situaţiei de faţă”.
Retragerile au marcat sfârşitul bătăliei juridice de ani de zile dintre Donald Trump şi procurorul special Jack Smith şi au reflectat capacitatea extraordinară a politicianului republican de a evita o punere sub acuzare care ar fi compromis candidatura prezidenţială a oricărei alte persoane, scrie The Guardian.
Primul dintre cele două dosare penale se referă la acuzaţiile privind păstrarea de către Donald Trump a unor documente clasificate după ce a plecat de la Casa Albă, în 2021, iar cel de-al doilea, la tentativele ilegale de a anulare a rezultatelor alegerilor din 2020
Politica Departamentului de Justiţie interzice luarea de măsuri penale împotriva unui preşedinte în exerciţiu, iar decizia de luni a procurorilor arată cum a reuşit Donald Trump, cu ajutorul unor judecători clemenţi, să învingă sistemul judiciar american şi să ajungă din nou preşedinte, în condiţiile în care oricărui alt candidat nu i s-ar fi permis acest lucru.
Într-o moţiune de şase pagini pentru respingerea cazului de interferenţă în alegerile din 2020, procurorii au arătat că, deşi Donald Trump nu este încă preşedinte, li s-a spus de către biroul de consiliere juridică al Departamentului, care oferă consiliere juridică internă, să retragă cazul înainte de învestirea sa, în ianuarie.
„Poziţia Departamentului de Justiţie este de mult timp aceea că, prin Constituţia Statelor Unite, se interzice punerea sub acuzare la nivel federal şi urmărirea penală ulterioară a unui preşedinte în exerciţiu”, a motivat Molly Gaston, adjunctul principal al lui Smith. „Această interdicţie este categorică şi nu depinde de gravitatea infracţiunilor imputate, de soliditatea dovezilor prezentate de guvern sau de meritele urmăririi penale, pe care guvernul le susţine pe deplin”, a mai spus ea.
Ulterior, tot luni, procurorii au informat Curtea de Apel a SUA că îşi retrag şi contestaţia anterioară depusă împotriva respingerii cazului privind documentele clasificate păstrate de Trump.
Ei au declarat, însă, că vor continua să încerce să deschidă procese împotriva coinculpaţilor din dosarul lui Donald Trump. Este vorba despre Walt Nauta şi Carlos De Oliveira, dar toată lumea se îndoieşte de faptul că aceştia vor fi traşi la răspundere câtă vreme Pam Bondi, o susţinătoare loială a lui Donald Trump, aleasă procuror general, va prelua conducerea Departamentului de Justiţie.
Donald Trump era acuzat în acest dosar că ar fi ascuns la clubul său din Mar-a-Lago 101 documente clasificate după ce a părăsit funcţia prezidenţială, în 2021, şi a fost pus sub acuzare după ce a ignorat o citaţie pentru returnarea lor.
„Decizia de astăzi a DOJ pune capăt cazurilor federale neconstituţionale împotriva preşedintelui Trump şi reprezintă o victorie majoră pentru statul de drept. Poporul american şi preşedintele Trump doresc încetarea imediată a instrumentalizării politice a sistemului nostru de justiţie”, a transmis directorul de comunicare al lui Trump, Steven Cheung.
De partea cealaltă, democraţii afirmă că decizia judecătorilor, una fără precedent, este o ruşine pentru justiţia americană şi că nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege.
