Circa 300 de persoane au manifestat duminică pentru eliberarea unui urs brun, care omorât un tânăr care făcea jogging în nordul Italiei, transmite agenția ANSA. Ordinul de eutanasiere a animalului a fost suspendat de o instanță, „procesul” ursoaicei Gaia urmând să aibă loc în luna mai.

Protestatarii s-au adunat duminică în faţa centrului de protecţie a animalelor Casteller din provincia Trentino, unde este ţinută femela de urs după ce a fost capturată. Ei au cerut eliberarea ursului în vârstă de 17 ani, identificat ca „JJ4”, şi au scandat lozinci împotriva guvernului provincial, care a ordonat ca ursul să fie împuşcat.

După o plângere depusă de activişti pentru drepturile animalelor, o instanţă a suspendat ordinul de eutanasiere a animalului. Diverse asociaţii pentru protecţia animalelor, dar şi persoane private, unele sosite din străinătate, s-au alăturat protestului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, protestatarii au cerut eliberarea tuturor urşilor ţinuţi în captivitate. Ei au purtat pancarte cu sloganuri precum „urşii sunt victimele guvernului provincial” şi „cei care separă mamele şi copiii sunt monştri”, în contextul în care ursoaica a fost separată de cei trei pui ai săi, când a fost capturată după atac.

„JJ4”, cunoscută şi sub numele de Gaia, este sora lui Bruno, „ursul problemă” împuşcat în Bavaria în 2006. Ea a atacat şi ucis un tânăr în vârstă de 26 de ani, pe nume Andrea Papi, la începutul lunii aprilie, în comuna Caldes, din regiunea Trentino-Alto Adige, într-o vale populară în rândul excursioniştilor şi turiştilor.

Săptămâna trecută, procurorii italieni au stabilit că ursul atacase anterior alte două persoane. Ședinţa de judecată în care se va decide soarta ursoaicei „JJ4” este programată pentru data de 11 mai.

#atac #eutanasie #Italia #omor #protest #urs

Premierul Donald Tusk refuză să facă compromisuri în privința reformei Curții Constituționale din Polonia, după ce suspendarea conducerii instanței a scos oamenii în stradă. Opoziția vorbește despre o tentativă de lovitură de stat și pregătește o moțiune de cenzură, scrie adevărul.ro.

Premierul polonez Donald Tusk a promis că va duce până la capăt reforma Curții Constituționale. El a spus că „în unele chestiuni, compromisul nu este posibil“.

Într-un discurs televizat, sâmbătă seara, Tusk s-a arătat ferm, deși protestele din timpul nopții au obligat autoritățile să trimită forțe speciale de poliție pentru a păzi clădirea instanței. Premierul a spus că reforma este vitală pentru reluarea activității instituției, paralizate de ani de dispute politice.

Curtea, a cărei activitate este blocată de peste zece ani, a fost în centrul conflictelor privind statul de drept dintre partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS) și Uniunea Europeană, în cei opt ani în care formațiunea a fost la putere.

După revenirea la conducere, în 2023, Tusk a încercat să anuleze schimbările făcute în sistemul judiciar. Planurile lui au fost însă blocate de președinți apropiați opoziției, care au largi puteri de veto. La începutul acestui an, președintele Karol Nawrocki a refuzat să primească să depună jurământ mai mulți judecători ale căror candidaturi fuseseră aprobate de Parlament.

Criza s-a agravat vineri

Criza s-a acutizat vineri, când un grup de judecători susținuți de guvern a încercat să preia controlul procedural asupra Curții Constituționale. Ei i-au suspendat din funcție pe președintele instanței și pe adjunctul acestuia, numiți pe vremea PiS. Gestul a provocat proteste în stradă.

Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska i-a înlăturat vineri de la exercitarea atribuțiilor pe Bogdan Święczkowski, președintele Curții, și pe adjunctul lui, Bartłomiej Sochański. Tusk a susținut suspendarea temporară a conducerii. Guvernul consideră instituția ilegitimă, pentru că printre membrii ei rămân judecători aleși de fosta putere.

Apărând aceste decizii, Tusk a spus că „nu a existat niciodată vreo îndoială că o curte în forma impusă de PiS nu era o curte adevărată“. El s-a referit la hotărâri nefavorabile ale instanțelor europene.

Premierul a comparat indignarea opoziției cu o situație în care un hoț smulge poșeta unei bătrâne și fuge cu ea, iar când este prins începe să strige că se folosește violența împotriva lui.

„Să numim lucrurile pe nume: în Polonia există de ani de zile organizații și politicieni care vor să distrugă democrația și statul de drept. Nu este întâmplător că găsesc sprijin în rândul forțelor prorusești din toată lumea”, a declarat Tusk.

El a atras atenția că la indignarea opoziției s-a alăturat și fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care a acuzat Varșovia de „lovitură de stat constituțională“ și de „persecutarea conservatorilor“.

„Și totul devine clar”, a spus Tusk.

„Nicio persoană nu poate intra într-un tribunal să dea ordine“

Premierul l-a criticat și pe Nawrocki, apropiat opoziției, pentru că s-a alăturat protestelor de vineri seara și a intrat cu forța în clădirea Curții pentru a interveni.

„Într-un stat democratic, niciun politician nu poate intra într-o instanță pentru a da ordine sau a intimida judecători, nici măcar președintele. Noi, polonezii, am construit prea mult într-un stat puternic ca să ne dăm acum bătuți“, a afirmat Tusk.

El a subliniat că datoria guvernului este să asigure securitatea Curții și condițiile necesare pentru activitatea ei.

„Și intenționez să îmi îndeplinesc această datorie”, a spus premierul.

Moțiune de cenzură din partea lui Morawiecki

Fostul premier și deputat Mateusz Morawiecki a anunțat că formațiunea sa, Rozwój Plus, inițiază o moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Tusk, din cauza crizei din jurul Curții Constituționale. Anunțul a fost făcut pe rețeaua X.

Morawiecki propune formarea unui guvern tehnocrat, condus de fostul președinte al Camerei inferioare a Parlamentului (Seim) Marek Jurek, până la alegerile din 2027, care vor stabili noua majoritate parlamentară.

„«Resetarea» Curții Constituționale este necesară. Cad de acord asupra acestui lucru numeroase forțe politice, de la Razem și Rozwój Plus până la Confederație”, a scris Morawiecki.

El a adăugat că resetarea este susținută și de președintele Nawrocki și de președintele Curții, Bogdan Święczkowski, suspendat pe 30 octombrie. Politicianul a subliniat însă că resetarea nu este posibilă cu participarea celor „care au comis un atentat împotriva Curții Constituționale“.

Cum a început conflictul

Vineri seara, 30 octombrie, au avut loc ciocniri în fața clădirii Curții Constituționale. Opoziția a calificat evenimentele drept o tentativă de lovitură de stat. Nawrocki și-a întrerupt o vizită în Senegal și s-a întors în țară. A convocat consultări urgente cu forțele parlamentare și a spus că în timpul nopții a avut loc o „preluare prin forță a unui organ constituțional al statului“. El a cerut retragerea din zona Curții a poliției trimise de guvern.

Conflictul dintre Nawrocki și majoritatea parlamentară în legătură cu Curtea durează încă din primăvara acestui an. În martie, Seimul a ales șase judecători, care trebuie să depună jurământul în fața președintelui pentru a-și începe mandatul. În aprilie, președintele a primit jurământul doar de la doi dintre cei șase. Cabinetul său a explicat că, la începutul mandatului lui Nawrocki, erau vacante doar două locuri. Oficialii președinției au mai susținut că Seimul nu a respectat principiul alegerii individuale a judecătorilor, prevăzut de articolul 194 din Constituția poloneză.

În final, cei șase judecători aleși au depus jurământul în clădirea Parlamentului. Textele semnate au fost trimise cancelariei lui Nawrocki, dar acesta nu a recunoscut procedura.

Ministerul Justiției a dispus începerea unei anchete în legătură cu refuzul de a primi jurământul unei părți dintre judecătorii aleși. Situația a atras atenția instituțiilor europene. O delegație a Comisiei de la Veneția a purtat consultări cu reprezentanți ai autorităților poloneze.

Pe 13 octombrie, Comisia a publicat un aviz în care susține poziția juriștilor și a constituționaliștilor. Ea a afirmat că președintele nu are drept de veto asupra judecătorilor Curții Constituționale aleși de Seim. Aplicarea practică a recomandărilor în Polonia rămâne însă o întrebare deschisă, pentru că președintele Nawrocki nu recunoaște procedura alternativă, iar concluziile Comisiei nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.