Kadîrov a anunțat luni, 13 februarie curent, necesitatea de a „lua” Odesa și Harkov pentru a asigura granițele Rusiei. Șeful Ceceniei a declarat că țara are „o forță vie care poate ajunge la Kiev și poate lua Kievul”. Între timp, presa internațională scrie că generalul său de top s-a otrăvit după ce a pus mâna pe o scrisoare care emana un miros puternic.

Ca parte războiului pornit în Ucraina, Rusia trebuie să „preia” Odesa și Harkov pentru a-și securiza teritoriul, a spus șeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov, în emisiunea programului 60 de minute de pe Rossiya 1. „Odesa trebuie luată, Harkov trebuie luat și apoi, în viitor, așa ne asigurăm statul”.

VIDEO Rusia are planul, dar nu are forțe suficiente să vină peste noi, asigură un oficial NATO

Șeful Ceceniei consideră că forțele armate au „o forță vie care poate ajunge la Kiev, ia Kiev”, dacă va fi dat un ordin corespunzător.

Toamna trecută, Kadîrov, vorbind despre retragerea trupelor ruse din Balakleya, Kupyansk și Izyum în regiunea Harkov, a susținut că aceste orașe vor fi returnate și a promis că vor ajunge la Odesa „în viitorul apropiat”. La sfârșitul lunii octombrie, șeful Ceceniei a numit Odesa, Kiev și Harkov teritoriul rusesc.

„Teritoriul nostru nu este Zaporojie, nu Herson, teritoriul nostru este Odesa, Kiev, Harkov, toate regiunile și Ucraina în general, acesta este teritoriul nostru, rus”, a spus el. Potrivit acestuia, decizia a fost luată „nu de a apăra, ci de a ataca peste tot”. „Așa va fi”, a asigurat Kadîrov.

În același timp, Apti Alaudinov, comandantul forțelor speciale Ahmat, a pus mâna pe o scrisoare care conținea o toxină neidentificată.

„Prieteni, dragul nostru frate … Apti Alaudinov a fost otrăvit cu câteva zile în urmă”, a anunțat tot liderul cecen. Atât Alaudinov, cât și alți militari care au intrat în contact cu scrisoarea, au fost tratați de personalul medical care prin intervenția lor au reușit „să evite consecințele grave”, a transmis Kadîrov.

Liderul cecen a spus că a demarat o investigație a ceea ce el a descris a fi o „încercare de asasinare”, care ar fi produs deja rezultate pentru identificarea celor implicați.

„Totul este bine cu el acum, nimic nu îi amenință viața și sănătatea”, a scris Kadîrov despre Alaudinov, care împreună cu doi colegi sunt tratați la o clinică din Moscova.

Alaudinov este conducătorul forțelor lui Kadîrov care luptă pentru Vladimir Putin în Ucraina și este invitat des de televiziunile de stat din Rusia pentru a oferi noutăți despre luptele care se dau pe câmpul de luptă. Alaudinov a spus că invazia rusă a Ucrainei este un „război sfânt” împotriva valorilor satanice ale Occidentului.

Stă la start! Kadîrov confirmă că ar fi în stare să se implice la noi: „Dacă Putin va porunci, vom merge și în America”

#Odesa #Ramzan Kadîrov

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.