În Kârgâzstan se lansează un nou canal de televiziune, „Nomad”, asociat cu canalul de propagandă Russia Today (RT), finanțat de Kremlin, și cu organizația fugarului Ilan Șor, scrie Meduza, care citează o investigație publicată de „Radio Azattyk”, parte a corporației media Radio Europa Liberă. Sursele precizează că noua platformă va promova o agendă pro-rusă.

Despre crearea canalului de televiziune „Nomad” s-a aflat acum câteva luni, scrie Newsmaker.md. Potrivit „Radio Azattyk”, recrutarea personalului pentru noul canal TV a fost realizată de editori care au lucrat în biroul din Kârgâzstan al agenției ruse Sputnik. Una dintre pozițiile de la noua televiziune a fost ocupată de redactorul-șef al Sputnik în Kârgâzstan, Erkin Alîmbekov. Soția sa, jurnalista Svetlana Akmatalieva de la Corporația Națională de Televiziune și Radio, instruiește angajații nou-recrutați. Pentru „Nomad” sunt recrutați angajați inclusiv din alte mass-media din Kârgâzstan. Câteva persoane au trecut la „Nomad” de la principalul canal de stat UTRK, precum și de la „Canal 7”.

Potrivit directorului „Canal 7” și președintelui Uniunii Jurnaliștilor din Kârgâzstan, Ilyazbek Baltașev, angajații își schimbă locul de muncă din cauza salariilor mai mari, iar publicațiile locale nu pot rezista concurenței pe piața muncii cu „marile mass-media din exterior”. Potrivit publicației, nu se știe din ce surse va primi finanțare noul canal. Baltashev „a auzit că va fi finanțat de Rusia”.

Sursele citate relatează că, producătorul noului canal este cetățeana rusă Anna Abakumova, care a lucrat anterior în grupul media Russia Today. După invazia rusă în Ucraina, Abakumova a realizat reportaje din teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia. „Radio Azattyk” o numește pe Abakumova „ucenica lui Simonyan (redactorul-șef RT și MIA „Rossiya Segodnya” Margarita) sau apropiată colaboratoare a acesteia, precum și producătorul principal al RT”.

Jurnaliștii angajați la „Nomad” sunt instruiți în cadrul centrului „Eurasia”, susțin sursele „Radio Azattyk” „inițiate în subiect”. Fondatorul „Eurasia”, potrivit lui Simonyan, este omul de afaceri moldovean Ilan Șor. Potrivit sursei citate, în consiliul de conducere al organizației, printre alții, se află și redactorul-șef al RT și președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin. În Kârgâzstan, Șor și structura sa au desfășurat o activitate amplă: au deschis cursuri de jurnalism și alte specializări, au donat autobuze școlilor, au construit parcul „Eurasia” în Bișkek și au deschis magazine sociale, notează publicația.

Analistul Ruslan Akmatbek consideră că noul canal de televiziune rus este un mijloc de influență asupra Kârgâzstanului, mai ales în contextul deteriorării relațiilor dintre Rusia, Armenia, Azerbaidjan și Moldova.

Organizația „Eurasia” a fost înregistrată la Moscova, în aprilie 2024, pe numele lui Nelli Parutenco, fost trezorier al Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023 în Republica Moldova. „Eurasia” a sponsorizat plăți pentru pensionarii și bugetarii din Găgăuzia – regiune condusă de exponenți ai lui Ilan Șor, precum și alte inițiative care au legătură cu oligarhul fugar. Președinta Consiliului de administrație este deputata Dumei de Stat Aliona Arșinova, de la Partidul „Rusia Unită”. Organizația figurează pe lista de sancțiuni a SUA din septembrie 2024 pentru implicarea în destabilizarea Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, stabilindu-se în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul și se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri de peste 5 miliarde de lei. Șor a contestat decizia, susținând că nu se conformează acesteia, iar pe 13 decembrie 2024 Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința. El figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

#canal de televiziune #Ilan Șor #Kârgâzstan #Rusia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.