Preşedintele Kazahstanului, Kasîm Jomart-Tokaev, a semnat miercuri o lege de amnistie pentru persoanele arestate în timpul revoltelor violente care au zguduit în luna ianuarie cea mai mare ţară din Asia Centrală, transmite AFP.

„Legea privind amnistia a fost semnată de şeful statului”, arată un scurt anunţ publicat pe website-ul administraţiei prezidenţiale de la Astana.

Legea nu a fost încă publicată, dar potrivit proiectului de lege votat de Senat şi Majilis (cele două camere ale parlamentului kazah) sunt vizate persoanele care între 4 şi 7 ianuarie 2022 au comis infracţiuni legate de revolte sau de reprimarea lor”.

Conform unui document consultativ publicat la finalul lunii septembrie de Parchet, aproximativ 1.500 de persoane ar putea fi vizate de noua lege. Este vorba nu doar de manifestanţi, dar şi de membri ai forţelor de ordine pentru arestări care au antrenat moartea sau au adus atingeri grave sănătăţii.

Concret, persoanelor deja condamnate le va fi şters cazierul judiciar, iar persoanele care sunt în detenţie, dar încă sunt nejudecate, vor fi eliberate.

Lista persoanelor amnistiate nu a fost publicată, însă preşedintele Jomart-Tokaev a avertizat de mai multe ori că această măsură nu se va aplica participanţilor la revoltă pentru cele mai grave capete de acuzare, în special pentru ”tentativă de lovitură de stat”.

Măsura intervine cu trei săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale anticipate, prevăzute pentru 20 noiembrie.

Revoltele, soldate cu 238 de morţi conform bilanţului oficial, au început în 2 ianuarie 2022 în vestul Kazahstanului ca reacţie la creşterea masivă a preţului gazului petrol lichefiat (GPL), carburant folosit pe scară largă în ţara central-asiatică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz #Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan #proteste

Situația privind nivelul apei în nordul Republicii Moldova s-a îmbunătățit considerabil în ultima săptămână, a anunțat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, sâmbătă, 24 octombrie. Potrivit lui Hajder, nivelul a început să crească pe 18 octombrie, datorită precipitațiilor din Ucraina și din nordul țării.

Începând cu 22 octombrie, deversările au ajuns la un debit de 60 m³/s.

„Astfel, începând cu data de 22 octombrie, deversările au ajuns la un debit de 60 m³/s. Menționez că și în perioada următoare, acestea vor depinde de precipitațiile din vestul Ucrainei.O comunicare responsabilă înseamnă transparență totală: să vorbim deschis despre riscuri, dar să recunoaștem la fel de clar și evoluțiile pozitive”, a transmis Hajder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Republica Moldova este în vigoare o stare de urgență în sectorul hidrologic și energetic, instituită preventiv de guvern începând cu 26 septembrie 2026 pentru o perioadă de 60 de zile. Țara se confruntă cu o criză hidrologică severă, caracterizată prin scăderea alarmantă a debitelor principalelor artere acvatice, Nistru și Prut, din cauza unui deficit acut de precipitații pe termen lung la nivel regional.

#apa #ghoerghe hajder