Sperăm ca informația oferită de Departamentul Trezorerie al SUA va fi folosită pentru ca persoanele sancționate să fie deferite justiției. Declarația aparține ambasadorului SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon. Diplomatul american spune că includerea oligarhilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor în lista sancțiunilor SUA va avea un puternic impact reputațional, băncile internaționale refuzând să mai lucreze cu astfel de clienți, notează IPN.

În urma unei decizii a Departamentului de Trezorerie al SUA, 9 persoane și 22 de entități din Republica Moldova și Federația Rusă au fost incluse în lista sancțiunilor SUA, fiind vorba, inclusiv, de oligarhii Vlad Plahontiuc și Ilan Șor, acuzați de capturarea și coruperea instituțiilor politice și economice ale țării. De asemenea, Ilan Șor este acuzat de susținerea eforturilor Rusiei de subminare a democrației din Republica Moldova.

„Toate activele lor din SUA au fost înghețate și trebuie să fie raportate Departamentului Trezoreriei SUA. În plus, tuturor persoanelor li se interzice de a intra pe teritoriul SUA. Știm că Vlad Plahotniuc avea interdicție de a primi viză, acum toți au această interdicție. Noi sperăm că și alte țări vor vedea ce am făcut noi și de asemenea vor întreprinde acțiuni. Există și riscul reputațional. Cei care sunt sancționați de SUA se confruntă cu această situație. De exemplu, dacă vrei să faci business cu o bancă sau cu un agent economic, aceste entități nu-și vor dori să lucreze cu persoane supuse sancțiunilor”, a spus Kent D. Logsdon în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Diplomatul american spune că deși Ilan Șor locuiește în altă țară, va fi afectat de sancțiunile impuse de SUA, întrucât se va afla în imposibilitatea de a efectua orice tranzacție cu companii americane. Potrivit autorităților de la Chișinău, deputatul fugar Ilan Șor s-ar afla în statul Israel.

„Ilan Șor, soția sa și Partidul Șor au fost sancționați de către SUA. Asta înseamnă că este blocată orice activitate, chiar dacă Șor locuiește în altă țară, cu companii din SUA sau companii deținute de cetățeni ai SUA. Va fi dificil pentru persoanele din această listă să lucreze cu băncile internaționale, va fi interzis pentru ei să călătorească în SUA sau în alte țări, în cazul în care și alte state vor întreprinde aceleași acțiuni”, a mai spus ambasadorul american.

Ambasadorul american spune că SUA nu fac ingerință în politica internă a Republicii Moldova, însă și-a exprimat speranța că autoritățile de la Chișinău vor lua atitudine față de decizia Departamentului Trezorerie al SUA și vor acționa în conformitate cu prevederile legislației naționale.

„Noi sperăm că Guvernul și cetățenii Republicii Moldova se vor uita la aceste informații și vor lua deciziile corecte, în funcție de cadrul legal. Noi nu putem să le spunem ce să facă, doar știm că este informație publică și sperăm că va fi folosită de către ong-uri, Guvern, cetățeni, pentru ca acești oameni să fie deferiți justiției”, a punctat diplomatul.

Alături de Ilan Șor și Vlad Plahontiuc, în lista sancțiunilor impuse de SUA se regăsesc mai mulți cetățeni ai Federației Ruse care au acționat în vederea influențării alegerilor din Republica Moldova și menținerii țării în sfera de influență a Moscovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre cetățenii ruși supuși sancțiunilor sunt Igor Chayka, Iurii Gudilin, Olga Grak, Leonid Gonin, ultimii activând în calitate de consilieri ai fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

#oligrahi #Plahotniuc #ȘOR #SUA

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.