Sperăm ca informația oferită de Departamentul Trezorerie al SUA va fi folosită pentru ca persoanele sancționate să fie deferite justiției. Declarația aparține ambasadorului SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon. Diplomatul american spune că includerea oligarhilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor în lista sancțiunilor SUA va avea un puternic impact reputațional, băncile internaționale refuzând să mai lucreze cu astfel de clienți, notează IPN.

În urma unei decizii a Departamentului de Trezorerie al SUA, 9 persoane și 22 de entități din Republica Moldova și Federația Rusă au fost incluse în lista sancțiunilor SUA, fiind vorba, inclusiv, de oligarhii Vlad Plahontiuc și Ilan Șor, acuzați de capturarea și coruperea instituțiilor politice și economice ale țării. De asemenea, Ilan Șor este acuzat de susținerea eforturilor Rusiei de subminare a democrației din Republica Moldova.

„Toate activele lor din SUA au fost înghețate și trebuie să fie raportate Departamentului Trezoreriei SUA. În plus, tuturor persoanelor li se interzice de a intra pe teritoriul SUA. Știm că Vlad Plahotniuc avea interdicție de a primi viză, acum toți au această interdicție. Noi sperăm că și alte țări vor vedea ce am făcut noi și de asemenea vor întreprinde acțiuni. Există și riscul reputațional. Cei care sunt sancționați de SUA se confruntă cu această situație. De exemplu, dacă vrei să faci business cu o bancă sau cu un agent economic, aceste entități nu-și vor dori să lucreze cu persoane supuse sancțiunilor”, a spus Kent D. Logsdon în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Diplomatul american spune că deși Ilan Șor locuiește în altă țară, va fi afectat de sancțiunile impuse de SUA, întrucât se va afla în imposibilitatea de a efectua orice tranzacție cu companii americane. Potrivit autorităților de la Chișinău, deputatul fugar Ilan Șor s-ar afla în statul Israel.

„Ilan Șor, soția sa și Partidul Șor au fost sancționați de către SUA. Asta înseamnă că este blocată orice activitate, chiar dacă Șor locuiește în altă țară, cu companii din SUA sau companii deținute de cetățeni ai SUA. Va fi dificil pentru persoanele din această listă să lucreze cu băncile internaționale, va fi interzis pentru ei să călătorească în SUA sau în alte țări, în cazul în care și alte state vor întreprinde aceleași acțiuni”, a mai spus ambasadorul american.

Ambasadorul american spune că SUA nu fac ingerință în politica internă a Republicii Moldova, însă și-a exprimat speranța că autoritățile de la Chișinău vor lua atitudine față de decizia Departamentului Trezorerie al SUA și vor acționa în conformitate cu prevederile legislației naționale.

„Noi sperăm că Guvernul și cetățenii Republicii Moldova se vor uita la aceste informații și vor lua deciziile corecte, în funcție de cadrul legal. Noi nu putem să le spunem ce să facă, doar știm că este informație publică și sperăm că va fi folosită de către ong-uri, Guvern, cetățeni, pentru ca acești oameni să fie deferiți justiției”, a punctat diplomatul.

Alături de Ilan Șor și Vlad Plahontiuc, în lista sancțiunilor impuse de SUA se regăsesc mai mulți cetățeni ai Federației Ruse care au acționat în vederea influențării alegerilor din Republica Moldova și menținerii țării în sfera de influență a Moscovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre cetățenii ruși supuși sancțiunilor sunt Igor Chayka, Iurii Gudilin, Olga Grak, Leonid Gonin, ultimii activând în calitate de consilieri ai fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

#oligrahi #Plahotniuc #ȘOR #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.