Sperăm ca informația oferită de Departamentul Trezorerie al SUA va fi folosită pentru ca persoanele sancționate să fie deferite justiției. Declarația aparține ambasadorului SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon. Diplomatul american spune că includerea oligarhilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor în lista sancțiunilor SUA va avea un puternic impact reputațional, băncile internaționale refuzând să mai lucreze cu astfel de clienți, notează IPN.

În urma unei decizii a Departamentului de Trezorerie al SUA, 9 persoane și 22 de entități din Republica Moldova și Federația Rusă au fost incluse în lista sancțiunilor SUA, fiind vorba, inclusiv, de oligarhii Vlad Plahontiuc și Ilan Șor, acuzați de capturarea și coruperea instituțiilor politice și economice ale țării. De asemenea, Ilan Șor este acuzat de susținerea eforturilor Rusiei de subminare a democrației din Republica Moldova.

„Toate activele lor din SUA au fost înghețate și trebuie să fie raportate Departamentului Trezoreriei SUA. În plus, tuturor persoanelor li se interzice de a intra pe teritoriul SUA. Știm că Vlad Plahotniuc avea interdicție de a primi viză, acum toți au această interdicție. Noi sperăm că și alte țări vor vedea ce am făcut noi și de asemenea vor întreprinde acțiuni. Există și riscul reputațional. Cei care sunt sancționați de SUA se confruntă cu această situație. De exemplu, dacă vrei să faci business cu o bancă sau cu un agent economic, aceste entități nu-și vor dori să lucreze cu persoane supuse sancțiunilor”, a spus Kent D. Logsdon în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Diplomatul american spune că deși Ilan Șor locuiește în altă țară, va fi afectat de sancțiunile impuse de SUA, întrucât se va afla în imposibilitatea de a efectua orice tranzacție cu companii americane. Potrivit autorităților de la Chișinău, deputatul fugar Ilan Șor s-ar afla în statul Israel.

„Ilan Șor, soția sa și Partidul Șor au fost sancționați de către SUA. Asta înseamnă că este blocată orice activitate, chiar dacă Șor locuiește în altă țară, cu companii din SUA sau companii deținute de cetățeni ai SUA. Va fi dificil pentru persoanele din această listă să lucreze cu băncile internaționale, va fi interzis pentru ei să călătorească în SUA sau în alte țări, în cazul în care și alte state vor întreprinde aceleași acțiuni”, a mai spus ambasadorul american.

Ambasadorul american spune că SUA nu fac ingerință în politica internă a Republicii Moldova, însă și-a exprimat speranța că autoritățile de la Chișinău vor lua atitudine față de decizia Departamentului Trezorerie al SUA și vor acționa în conformitate cu prevederile legislației naționale.

„Noi sperăm că Guvernul și cetățenii Republicii Moldova se vor uita la aceste informații și vor lua deciziile corecte, în funcție de cadrul legal. Noi nu putem să le spunem ce să facă, doar știm că este informație publică și sperăm că va fi folosită de către ong-uri, Guvern, cetățeni, pentru ca acești oameni să fie deferiți justiției”, a punctat diplomatul.

Alături de Ilan Șor și Vlad Plahontiuc, în lista sancțiunilor impuse de SUA se regăsesc mai mulți cetățeni ai Federației Ruse care au acționat în vederea influențării alegerilor din Republica Moldova și menținerii țării în sfera de influență a Moscovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre cetățenii ruși supuși sancțiunilor sunt Igor Chayka, Iurii Gudilin, Olga Grak, Leonid Gonin, ultimii activând în calitate de consilieri ai fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

#oligrahi #Plahotniuc #ȘOR #SUA

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.